Conform Economistul.ro: Autoritățile europene au înregistrat, în anul 2025, o diminuare a numărului de nereguli vamale, însă valoarea financiară a acestora a depășit cu mult media ultimilor cinci ani. Un total de 4.390 de cazuri au fost semnalate, reprezentând o scădere cu 13% față de media anuală de 5.042 de cazuri din perioada 2021-2025. Cu toate acestea, prejudiciul estimat în aceste cazuri a atins suma de 824,7 milioane de euro, cu 26% mai mult decât media ultimilor cinci ani, care se situa la 656 de milioane de euro.
Valoarea neregulilor, în creștere
Deși numărul cazurilor de nereguli vamale a înregistrat o scădere în 2025, impactul financiar a fost semnificativ mai mare. Această evoluție sugerează că neregulile identificate au fost, în medie, de o valoare mai ridicată. Taxele vamale constituie o sursă importantă de venit directă pentru bugetul Uniunii Europene, fiind colectate de statele membre la importul de bunuri din afara spațiului comunitar. Ulterior, aceste sume sunt transferate către bugetul UE, după deducerea costurilor de colectare permise de reglementările europene.
Dintre cazurile raportate, 285 au fost clasificate drept frauduloase, implicând o valoare de 85,4 milioane de euro. Comparativ cu media perioadei 2021-2025, numărul acestor cazuri frauduloase a scăzut cu 40%, iar suma asociată lor a înregistrat o diminuare de 25%. Cu toate acestea, valoarea medie a unui caz fraudulos a fost mai mare decât cea a unei nereguli neclasificate drept fraudă, ajungând la aproximativ 299.500 de euro, față de 180.100 de euro pentru celelalte cazuri.
Celelalte 4.105 nereguli, neclasificate drept fraudă, au fost cu 10% mai puține decât media ultimilor cinci ani, însă valoarea lor a crescut cu peste 36%, ajungând la 739,3 milioane de euro.
Tipuri de nereguli și principalele țări de origine
Declararea incorectă a valorii mărfurilor a generat cel mai mare impact financiar în ambele categorii de nereguli. În cazurile frauduloase, 37 de astfel de declarații au implicat 22,7 milioane de euro. În categoria neregulilor neclasificate drept fraudă, valoarea declarată greșit a afectat 871 de cazuri și a însumat 398 de milioane de euro, reprezentând cea mai importantă problemă din punct de vedere financiar.
Clasificarea sau descrierea greșită a bunurilor a fost cea mai frecventă neregulă, atât în cazurile frauduloase (47 de cazuri, 14,7 milioane de euro), cât și în celelalte (1.765 de cazuri, 156 de milioane de euro). De asemenea, declararea incorectă a originii sau a țării de expediere a fost asociată cu 44 de cazuri și 21 de milioane de euro în categoria fraudelor, în timp ce contrabanda cu mărfuri sechestrate sau confiscate a apărut în 72 de cazuri frauduloase, cu o valoare de 11,4 milioane de euro.
Principalele țări de origine ale mărfurilor implicate în neregulile vamale raportate în 2025 au fost China, Statele Unite și India. Categoria de produse cu cea mai mare valoare financiară afectată a fost încălțămintea sport. Procedura vamală cel mai frecvent afectată a fost punerea în liberă circulație, reprezentând 87% din totalul cazurilor și 90% din valoarea sumelor raportate.
Rolul controalelor și rata de recuperare
Controalele desfășurate de serviciile antifraudă au identificat 37% dintre cazurile frauduloase și 74% din valoarea financiară asociată acestora. Pentru neregulile neclasificate drept fraudă, controalele efectuate după eliberarea mărfurilor au contribuit la detectarea a 51% dintre cazuri și 75% din valoarea sumelor implicate.
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a formulat, în urma investigațiilor sale din 2025, recomandări financiare pentru evitarea taxelor de import în valoare de 351,1 milioane de euro și a solicitat măsuri preventive pentru alte 397,4 milioane de euro. Aceste recomandări nu implică automat recuperarea sumelor, decizia și urmărirea financiară revenind autorităților competente.
Rata totală de recuperare pentru neregulile vamale detectate în 2025 a fost de 77%. Pentru cazurile frauduloase, rata de recuperare a fost de 28%, în scădere față de anul anterior, în timp ce pentru neregulile neclasificate drept fraudă, rata a fost de 82%. Recuperarea taxelor vamale poate continua pe parcursul mai multor ani, în funcție de finalizarea contestațiilor administrative și judiciare. În cazul în care o sumă nu poate fi recuperată de la operatorul economic, Comisia UE verifică dacă autoritățile naționale și-au îndeplinit corect obligațiile de colectare, putând solicita compensarea bugetului UE în cazul unor deficiențe.
Sursa: Economistul.ro
