Conform G4Media: Parchetul European (EPPO) în România investighează 535 de cazuri active, cu un prejudiciu total estimat la peste 6,05 miliarde euro, majoritatea vizând fraude cu fonduri europene în sectoarele dezvoltării regionale și agriculturii. Raportul pe anul 2025 al instituției, condusă de Laura Codruța Kovesi, detaliază amploare investigațiilor derulate pe teritoriul național.
Anchetarea unor fraude de miliarde de euro
În cursul anului 2025, biroul EPPO din România a procesat un volum impresionant de informații, primind 416 sesizări și plângeri. Sursele acestora au fost variate, incluzând 359 de sesizări de la autoritățile naționale, 51 de plângeri de la părți private, 4 sesizări de la instituții și organisme UE, precum și 2 cazuri semnalate din oficiu. Pe baza acestor informații, au fost deschise 303 dosare noi. În total, cifra dosarelor investigate se ridică la 535, cu o valoare totală a prejudiciului de 6,05 miliarde euro. Din această sumă, aproximativ 5,03 miliarde euro reprezintă prejudiciul direct adus bugetului Uniunii Europene, diferența fiind constituită din pierderi suferite de alte părți, inclusiv prin fraude cu TVA și taxe vamale.
Dintre dosarele aflate pe rolul EPPO România, 33 au o dimensiune transfrontalieră, necesitând coordonare internațională. În lupta cu aceste infracțiuni, EPPO a reușit să obțină ordine de înghețare a activelor în valoare de peste 120 milioane euro și a adus în fața justiției zeci de suspecți.
Infracțiuni și domenii vizate
Cazuistica ce face obiectul investigațiilor EPPO în România este dominată de fraudele legate de cheltuieli, dar acoperă și alte infracțiuni financiare grave. Cele mai frecvente tipuri de infracțiuni investigate sunt frauda cu cheltuieli non-achiziții (288 de cazuri, 53,83% din total) și frauda cu cheltuieli privind achizițiile publice (250 de cazuri, 46,73%). Alte infracțiuni investigată includ corupția (43 de cazuri), fraudele cu venituri, precum TVA și taxe vamale (28 de cazuri), spălarea de bani (22 de cazuri), participarea la o organizație criminală (21 de cazuri) și deturnarea de fonduri (13 cazuri).
Analizând programele de finanțare ale UE, cele mai frecvent vizate de investigații sunt domeniile dezvoltării regionale și urbane (186 de cazuri), agriculturii și dezvoltării rurale (101 cazuri), precum și ocupării forței de muncă, coeziunii sociale și valorilor (95 de cazuri). Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) este vizat în 34 de cazuri, iar programele maritime și pentru pescuit în 20 de cazuri.
Rezultate în instanță și măsuri asigurătorii
Procurorii EPPO au formulat 20 de rechizitorii, vizând 83 de persoane, și au derulat 36 de proceduri simplificate, implicând 38 de persoane. În total, 76 de dosare au ajuns în fața instanțelor, unde au fost pronunțate 18 hotărâri judecătorești definitive, toate fiind condamnări. Douăzeci de persoane au fost condamnate, înregistrându-se zero achitări.
EPPO a acordat o atenție deosebită măsurilor asigurătorii pentru recuperarea fondurilor deturnate. În 2025, au fost emise ordine de înghețare a activelor în valoare de 120,83 milioane euro, suma efectiv sechestrată ridicându-se la 10,83 milioane euro. România a manifestat o colaborare activă pe plan extern, emițând 56 de solicitări de asistență către alte state membre și răspunzând la 79 de solicitări primite. Activitatea biroului din România beneficiază de sprijinul a 24 de asistenți ai procurorilor europeni delegați și 29 de investigatori dedicați.
Sursa: G4Media
