Președintele Franței, Emmanuel Macron, face pași decisivi în încercarea de a reglementa utilizarea rețelelor sociale de către cei mai tineri utilizatori, astfel încât să protejeze dezvoltarea emoțională și psihologică a copiilor. În efortul de a implementa rapid această măsură, șeful statului a cerut guvernului să accelereze procedura legislativă pentru adoptarea unui proiect de lege care interzice accesul copiilor sub 15 ani la platformele digitale. Obiectivul este ca măsura să devină operațională înainte de începutul anului școlar următor, în septembrie.
### Macron vrea lege expeditivă pentru protecția copiilor, inspirată de modele străine
Declarațiile publice ale președintelui francez subliniază gravitatea situației. „Am cerut guvernului să lanseze procedura accelerată, astfel încât procesul să se desfășoare cât mai repede posibil. Este un mesaj foarte clar: creierele copiilor și adolescenților noștri nu sunt de vânzare. Emoțiile lor nu sunt de vânzare și nu trebuie manipulate, fie de platformele americane, fie de algoritmii chinezi,” a afirmat Macron într-un videoclip difuzat de BFMTV și citat de principalele publicații din Franța.
Inițiativa franceză vine într-un context global în care autoritățile izbutesc tot mai mult să reglementeze accesul minorilor la rețelele sociale, în încercarea de a contracara riscurile legate de depresie, anxietate sau alte probleme de sănătate mintală, generate de utilizarea excesivă a acestor platforme.
### Franța urmărește modelul Australiei, prima țară din lume care a interzis accesul la rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani
În ultimii doi ani, Australia a devenit pionier în domeniu, adoptând o lege care interzice accesul tinerilor cu vârsta sub 16 ani la rețelele sociale. Implementată în decembrie anul trecut, măsura a avut un impact notabil, cu aproape 4,7 milioane de conturi deactivate după intrarea în vigoare. Guvernul australian a motivat această schimbare prin necesitatea de a proteja tinerii de influențele nocive și de riscul de dezvoltare a unor probleme de sănătate mintală cauzate de utilizarea excesivă a social media.
Această experiență a inspirat și alte țări să analizeze soluții similare. Interdicția australiană marchează un punct de cotitură în politica de sănătate publică, demonstrând seriozitatea cu care autoritățile abordează această problemă și efectul pe care măsurile stricte le pot avea asupra mediului online al tinerilor. Deși măsura are la bază un consens general, producând dezbateri și în rândul părinților și experților, ea reprezintă un prim pas spre crearea unor reguli mai stricte la nivel global.
### Perspectivele viitoare ale reglementărilor în domeniu
În timp ce Franța urmează să dezbată și să adopte noua legislație în următoarele săptămâni, alte state europene și-au exprimat, de asemenea, intenția de a impune restricții similare sau de a promova campanii de conștientizare cu privire la riscurile utilizării excesive a rețelelor sociale de către minori.
Deși unele voci critică aceste măsuri argumentând că ar limita libertatea de exprimare sau ar fi dificil de aplicat, dezbaterea despre echilibrul dintre protecție și libertate devine tot mai acută. În sfârșit, în condițiile în care platformele digitale caută să își adapteze politicile pentru a se conforma noilor cerințe legislative, viitorul reglementărilor în domeniu pare să fie orientat către crearea unui mediu online mai sigur pentru cei mai vulnerabili utilizatori.
Colegiile de specialitate, părinții și autoritățile continuă să analizeze cele mai eficiente măsuri, în încercarea de a preveni și combate efectele negative ale social media asupra tinerilor, într-o lume în care tehnologia evoluează rapid și impune reguli adaptate noilor realități.
