Conform Antena 3: Guvernul francez este presat să ia decizii dificile privind reducerea cheltuielilor publice, în ciuda apropierii alegerilor prezidențiale de anul viitor. Ministrul bugetului, David Amiel, a avertizat că Franța nu își permite să își adâncească deficitul bugetar deja ridicat și a comparat situația financiară actuală a țării cu un „butoi de pulbere”.
Priorități financiare și presiunea electorală
„Redresarea finanțelor publice ale Franței este prioritatea numărul unu”, a declarat Amiel pentru Financial Times, în timp ce pregătește bugetul pentru anul 2027. El a îndemnat candidații la președinție să vină cu propuneri realiste și să evite promisiunile costisitoare menite să atragă voturi. Guvernul minoritar intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare și să protejeze inițiativele ecologice, dar să limiteze creșterea cheltuielilor sociale.
Însă, contextul economic este dificil, marcat de o creștere economică lentă, dobânzi în creștere, consecințele conflictului din Iran și cheltuieli militare sporite. Rata șomajului a atins 8,3% în al doilea trimestru, cel mai înalt nivel din ultimii aproape șase ani. Obiectivul pentru acest an este un deficit bugetar de 5% din produsul intern brut, o ușoară scădere față de 5,1% estimat pentru 2025, dar departe de ținta UE de 3% până în 2029.
Costurile crescute ale îndatorării și dependența de cheltuielile sociale
Costurile mai mari de împrumut au dus factura dobânzilor la datoria Franței la 34,5 miliarde de euro în primele șase luni ale anului, o creștere cu 18,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Se estimează că aceste costuri vor crește cu aproximativ 11 miliarde de euro în acest an, o sumă echivalentă cu întregul buget al Ministerului Justiției. Amiel a subliniat că „rădăcina finanțelor noastre publice degradate este explozia cheltuielilor cu sănătatea și pensiile”, fenomene cauzate în mare parte de îmbătrânirea populației. 80% din creșterea cheltuielilor din ultimii 50 de ani au fost cheltuieli sociale.
Provocări politice și măsuri propuse
Guvernul, lipsit de majoritate parlamentară și cu mai puțin de un an rămas până la finalul mandatului președintelui Emmanuel Macron, se confruntă cu dificultăți în implementarea unor reduceri bugetare ample, în special la capitolul pensii, un subiect extrem de sensibil în Franța. Pensiile, sănătatea, șomajul și alte prestații sociale reprezintă 58% din cheltuielile publice.
Amiel a propus luarea în considerare a înghețării majorărilor automate ale pensiilor și ale anumitor prestații sociale, indexate cu inflația, măsuri care ar putea genera economii de miliarde de euro. În 2025, cheltuielile cu pensiile, ajustate la inflație, au crescut cu 2,2%, adăugând aproximativ 6 miliarde de euro la buget. În 2026, creșterea s-a temperat, adăugând 2,7 miliarde. Cu toate acestea, guvernele anterioare au renunțat la astfel de măsuri din cauza opoziției puternice.
În luna iulie, guvernul a anunțat intenția de a majora plafonul maxim anual al cheltuielilor suportate direct de pacienți pentru medicamente și consultații medicale de la 50 la 100 de euro, dublând astfel plafonul cumulat la 200 de euro pe an. Partidul Socialist, de al cărui sprijin depinde guvernul minoritar, s-ar opune probabil reducerilor de cheltuieli sociale.
Ministrul bugetului a subliniat că guvernul nu intenționează să transfere întreaga responsabilitate asupra viitorului președinte. „Preferăm să reducem cheltuielile, iar dacă succesorul nostru va dori, poate anula măsurile”, a declarat Amiel. Investitorii continuă să ceară o primă de risc mai mare pentru obligațiunile franceze față de alte țări europene, inclusiv Grecia, din cauza îngrijorărilor privind incapacitatea Franței de a se reforma. Datoria publică a crescut cu peste un trilion de euro în ultimul deceniu, ajungând la 117% din PIB.
Sursa: Antena 3
