O fostă judecătoare din Botoșani, cunoscută pentru implicarea sa activă în campania controversată împotriva deciziei Curții Constituționale de a anula alegerile din 2024, a inițiat recent o acțiune în instanță împotriva Universității din București. Femeia, Lăcrămioara Axinte, pensionată din magistratură, cere în mod oficial acces la dosarele de studii ale liderului USR, Nicușor Dan, într-un demers care ia amploare în contextul lupta politică și juridică din România.
Demers judiciar și motivele acesteia
Axinte, care a fost judecătoare în Botoșani timp de aproape două decade, a depus la Tribunalul Botoșani o solicitare de comunicare a informațiilor de interes public, conform Legii 544/2001. Ea susține că răspunsul primit de la Universitatea din București în urma solicitării inițiale nu a fost satisfăcător și, astfel, a decis să meargă mai departe cu acțiunea în justiție. Scopul ei: aflarea adevărului cu privire la studiile lui Nicușor Dan, în special în ceea ce privește perioada 1989-1992, când actualul președinte al USR a fost înmatriculat la Facultatea de Matematică a universității.
În plus, Axinte solicită ca universitatea să îi pună la dispoziție copia foii matricole și diploma de licență ale lui Nicușor Dan, pentru a clarifica dacă informațiile despre studiile acestuia sunt precise și conforme cu realitatea. „Noi toți avem dreptul să cunoaștem adevărul despre studiile făcute de actualul președinte al României. Există niște neconcordanțe, atât pe site-ul oficial al campaniei electorale, în care afirmă că a absolvit Facultatea de matematică a Universității București. Neconcordanța este între această afirmație personală de pe site, pentru că este pusă la persoana I singular, neconcordanțele din CV-ul disponibil pe site-ul Camerei Deputaților,” explică Axinte.
Aceasta susține că în același interval de timp, Nicușor Dan a fost implicat în studii în Franța, fiind student atât la École Normale Supérieure, cât și masterand și doctorand, ceea ce ridică întrebări despre modul în care au fost obținute anumite diplome și atestate de echivalare.
Cariera și implicarea publică a fostei judecătoare
Lăcrămioara Axinte a avut o carieră solidă în justiție, fiind propusă de Alianța pentru Unirea Românilor pentru un post de judecător la Curtea Constituțională, deși această candidatură nu a fost finalizată. Anterior, ea a activat în Magistratură ca judecător la Judecătoria Botoșani între 2003 și 2009, iar apoi la Tribunalul Botoșani, unde a deținut și poziția de vicepreședinte, până la pensionare în 2022.
În spațiul public, Axinte a devenit cunoscută în luna aprilie 2025 pentru modul în care a susținut contestarea și contestarea în instanță a deciziei CCR de a anula alegerile prezidențiale din 2024 — o decizie controversată, care a generat o serie de solicitări și inițiative de contestare din partea cetățenilor și actorilor politici. Aceasta a explicat pentru un portal de investigații că a oferit ghiduri online despre cum pot românii să conteste hotărârile Curții Constituționale, facilitând astfel un val de cereri de anulare în instanțe din întreaga țară. La acea vreme, peste 100 de cereri erau deja înregistrate la diferite curți de apel, un semn clar al polarizării și al polarizării politice din România.
Ce urmează și implicațiile politice
Inițiativa actuală a Lăcrămioarei Axinte scoate în evidență o dinamică mai largă privind modul în care legalitatea și transparența studiilor și carierei publice a liderilor politici pot deveni subiect de dispută. Într-un context în care informarea corectă și verificabilă despre trecutul educațional și profesional al oficialilor devine tot mai importantă pentru credibilitatea acestora, acțiunea în justiție poate deschide discuții despre responsabilitatea și transparența clădită în jurul politicii și justiției.
Astfel, perspectivele acestei acțiuni continuă să se dezvolte, iar următoarele săptămâni vor fi decisive în a arăta dacă vor fi obținute informațiile solicitate, dar și dacă cazul va provoca mutații în abordarea asupra transparenței în cercetarea și verificarea activelor și studiilor liderilor politici români. În același timp, această poveste evidențiază o anxietate generalizată în societate asupra statului de drept, transparenței și corectitudinii în alegeri și în conducerea țării.
