Preluarea atribuțiilor centrelor antidrog de către centrele de sănătate mintală, o soluție problematică în lupta cu consumul de droguri
Anunțarea recentă a transferului responsabilităților de prevenire și tratament pentru consumul de droguri de la centrelor județene antidrog către centrele de sănătate mintală a trezit preocupări printre specialiști în domeniu. În contextul unei provocări persistente în combaterea fenomenului drogurilor, mulți expertizări avertizează că această mutare riscă să lase netratate probleme grave ale consumatorilor, deoarece centrele de sănătate mintală nu sunt încă echipate corespunzător pentru a se ocupa de această nevoie acută.
Lipsa specialiștilor, o barieră critică în prevenție și tratament
Cătălin Ţone, specialist antidrog cu experiență, explică într-un context de intensificare a măsurilor anti-drog, că centrele de sănătate mintală, în actuala lor formă, nu pot prelua eficient rolul fostelor centre județene antidrog în combaterea consumului de droguri. “Nu se poate face combaterea consumului de droguri în aceste centre, pentru că, cel puțin la momentul actual, acestea nu au specialiști care să îi ajute pe dependenți să lupte cu aceste adicții,” afirmă Ţone. Această situație nu este una nouă, însă problemele persistă, fiind accentuate de lipsa de personal calificat în domeniu.
De fapt, în România, centrele județene antidrog aveau, până acum, mai mult decât rolul de prevenție, fiind cele care coordonau programe de tratament, consiliere și recuperare pentru persoane dependente de substanțe. Trecerea acestor atribuții către centrele de sănătate mintală, care în mare parte se concentrează pe tratarea unor alte probleme de sănătate mentală, pare să fie un pas excesiv, fără o pregătire adecvată pentru o astfel de responsabilitate majoră.
Context și implicații ale schimbării de abordare
De mai mulți ani, problema consumului de droguri reprezintă o provocare majoră pentru autorități, cu rate îngrijorătoare ale dependenței în rândul tinerilor. În condițiile în care, potrivit studiilor, intervențiile timpurii și specializate pot face diferența între recuperare și tragedie, mutarea responsabilităților fără o infrastructură și resursă umană adecvată poate avea efecte negative majore.
În plus, această tranziție vine pe fondul unor poziții divergente între specialiști, autorități și organizațiile nonguvernamentale, iar lipsa de personal specializat în intervenții complexe pentru consumatori de droguri aproape că dublată de insuficienta finanțare pentru programe de tratament complică și mai mult situația.
Perspectiva pe termen lung și necesitatea unei strategii coerente
Specialiști precum Ţone subliniază că, pentru ca această schimbare să nu fie doar o formalitate, este nevoie de formarea unor echipe dedicate, de resurse financiare și de o strategie clară pe termen lung. Fără acest suport, centrele de sănătate mintală riscă să devină simple remedii temporare, nefiind capabile să răspundă complexității situației consumatorilor de droguri.
Autoritățile au anunțat că această restructurare reprezintă o reformă în sistemul național de prevenție a drogului, dar experiența din teren arată că fără o pregătire adecvată și resurse suficiente, măsurile pot să fie insuficiente. În timp ce eforturile de prevenire și tratament trebuie să fie integrate și coordonate, ecosistemul actual necesită o reevaluare și adaptare la realitatea problemelor cu care se confruntă.
Pe măsură ce cele mai recente evoluții dezvăluie că nu există încă personalul specializat pentru a face față acestei noi abordări, rămâne ca decidenții să găsească soluții concrete pentru a asigura un sistem de intervenție eficient, apte să sprijine și să recupereze persoanele dependente. În lipsa unui plan clar și a resurselor necesare, riscul de a lăsa netratate victimele acestei epidemii persistente devine tot mai real, iar efectele pot fi devastatoare.
