Creșterea cheltuielilor militare la nivel global pune guvernele în fața unor decizii dificile în ceea ce privește alocarea bugetelor publice, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI). Organismul internațional semnalează reapariția dilemei economice cunoscute sub numele de „arme versus bunăstare”, un concept care subliniază compromisurile necesare atunci când resursele sunt împărțite între cheltuielile militare și programele sociale.
Presiuni bugetare și priorități conflictuale
Conform celui mai recent raport „World Economic Outlook”, FMI indică faptul că aproximativ jumătate dintre statele lumii și-au majorat bugetele militare. Totodată, vânzările de armament ale marilor companii din industria de apărare s-au dublat în termeni reali în ultimele două decenii. Tendința este de așteptat să continue, având în vedere intensificarea tensiunilor geopolitice. Această realitate ridică semne de întrebare serioase cu privire la riscul ca majorarea cheltuielilor militare să diminueze fondurile disponibile pentru alte sectoare vitale, cum ar fi cele sociale. Analizând experiența a 164 de state de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, FMI avertizează că perioadele de creștere rapidă a cheltuielilor militare au tendința de a afecta echilibrele fiscale și externe ale economiilor. Aceste perioade sunt adesea urmate de creșteri accentuate ale datoriei publice și reducerea semnificativă a cheltuielilor sociale.
Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a recunoscut că dilema dintre cheltuielile pentru apărare şi cele sociale poate genera reacții negative din partea electoratului, mai ales înaintea alegerilor prezidențiale din 2027. Cu toate acestea, el a subliniat importanța investițiilor în apărare menționând că acestea pot produce „un dividend dublu”, consolidând suveranitatea statelor și generând locuri de muncă. „Trebuie să regândim războiul. Dronele și noile forme de luptă au apărut deja și trebuie să le abordăm”, a declarat Lescure. Oficialul a adăugat că nivelul ridicat al cheltuielilor sociale din Franța rămâne parte esențială a modelului economic al țării iar o strategie industrială axată pe apărare ar putea crea locuri de muncă inclusiv în regiunile afectate de globalizare și transformări tehnologice.
Prioritățile globale și impactul pe termen lung
Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a subliniat că finanțarea pentru apărare a devenit o prioritate pentru multe state, în timp ce fondurile pentru dezvoltare externă au scăzut în numeroase țări dezvoltate. Cu toate acestea, instituția a reușit să mobilizeze o sumă record în 2024 pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), programul dedicat celor mai sărace state. Runda de finanțare IDA21 a adus 24 de miliarde de dolari suplimentari, transformați prin mecanisme financiare în aproximativ 100 de miliarde de dolari destinați investițiilor în sănătate, educație și reziliență climatică pentru 78 dintre cele mai sărace țări ale lumii. „Încă am încredere în sistem. Trebuie să explicăm țărilor donatoare de ce aceste investiții sunt și în interesul lor”, a spus Banga, adăugând că dezvoltarea economică în statele sărace poate genera creștere globală, piețe noi pentru companii și o reducere a migrației ilegale.
În Europa, securitatea și apărarea au devenit priorități majore, mai ales după invazia Rusiei în Ucraina. Cheltuielile pentru apărare ale Uniunii Europene sunt estimate să ajungă la 381 de miliarde de euro în 2025, cu 11% mai mult decât în anul precedent și cu aproape 63% peste nivelul din 2020. Ministrul polonez al Finanțelor, Andrzej Domański, a declarat că guvernul monitorizează atent riscul unor reacții sociale care s-ar putea manifesta la urne, în contextul creșterii cheltuielilor militare. Polonia își propune să aloce aproximativ 5% din produsul intern brut pentru apărare.
