Coaliția de guvernare din România se află din nou în criză, după ce un document secret, dezvăluit recent, a reaprins conflictele interne și a subminat fragilul pact politic dintre principalele partide aflate la guvernare. Sursa unei scântei a fost, de această dată, un memorandumu de semnare a Acordului de Parteneriat UE-Mercosur, un subiect sensibil care a generat numeroase controverse în rândul liderilor politici, dar și în rândul opiniei publice.
### Documentul secret care a zguduit alianța de guvernare
Revelația vine din partea platformei G4Food, care a publicat în exclusivitate un document oficial datat 18 decembrie 2025. În acest document, semnat și retrimis de către autoritățile române, se specifica clar: „Vă returnăm nesemnat, în original, Memorandumul referitor la„Semnarea de către România a Acordului de Parteneriat UE-Mercosur (EMPA) dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre”. Această notă oficială a fost trimisă către Uniunea Europeană și evidențiază poziția fermă a guvernului român de a amâna sau chiar de a refuza semnarea acordului, un subiect extrem de controversat în România.
Această situație a venit pe fondul unei debate aprinse în ultimele luni privind avantajele și pericolele unui asemenea acord comercial major, care prevede extinderea comerțului între Uniunea Europeană și statele membre ale grupului Mercosur, în principal Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Procesul de negociere, început în urmă cu ani, a fost marcat de acuzații de corupție, defrișări masive în pădurile tropicale și impact negativ asupra mediului, dar și de interese economice și politice interne, inclusiv opoziție sau sprijin condiționat din partea unora dintre partidele și liderii politici români.
### Criza politică și răspunsul oficial al guvernului
Revelația i-a șocat pe membri ai coaliției și a reaprins discuțiile privind poziția României față de acordul comercial, un subiect care, anterior, fusese adoptat de o mare parte din guvern și oficialii europeni. În timp ce unii reprezentanți ai Executivului evitau să comenteze, alții au transmis poziții ferme legate de preocupările privind impactul asupra mediului și agriculturii autohtone.
Într-un interviu recent, un reprezentant al Guvernului a subliniat: „Poziția noastră nu s-a schimbat. Vom analiza toate aspectele și vom decide în funcție de interesele naționale, dar acest document va fi luat în considerare cu toată seriozitatea”. În același timp, opoziția a cerut explicații clare, insinuând că documentul făcut public relevă lipsa de transparență în procesul decizional. Liderii opoziției acuză că guvernul ar fi fost de acord cu semnarea Acordului Mercosur fără a fi consultate în prealabil toate forurile legislative sau avizate tehnic.
### Contextul economic și mediatic
Acordul UE-Mercosur, pentru care România a avut un rol activ în cadrul negocierilor, promitea impulsionarea comerțului și crearea de noi oportunități pentru companiile românești. Însă, controversele legate de protejarea mediului, respectiv de siguranța alimentară, au fost principalele motive de opoziție în rândul unor partide și organizații civice.
Pe fondul acestei dezvăluiri, opinia publică din țară devine tot mai polarizată. O parte a societății cere transparență totală și explicații clare din partea guvernului, în timp ce alții își exprimă îngrijorarea față de presupusele intenții ale oficialilor de a trece peste dezbaterea publică pentru a semna un acord controversat.
### Perspective și urmări
Ultimele dezvăluiri adaugă un nou nivel de incertitudine în peisajul politic românesc. Criticii acuză că oficialii au acționat în manieră netransparentă și că „amânarea” semnării acordului, anunțată în document, nu a fost decât o strategie de a proteja alte interese sau de a câștiga timp pentru a convinge publicul și partenerii europeni.
Cert este că, pe fondul acestor incidente, temerile legate de pierderea suveranității economice și de impactul asupra mediului devin tot mai acută în rândul cetățenilor. În timp ce puterea politică va încerca probabil să tempereze controversele, neînțelegerile și suspiciunile riscă să afecteze grav unitatea coaliției și să destabilizeze pactul guvernamental, deja fragil după ultimele blocaje politice.
În plan internațional, reacțiile nu s-au lăsat așteptate, iar liderii europeni rămân cu ochii pe evoluția situației în România, temându-se de un precedent care să submineze imaginea procesului de integrare și a negocierilor comerciale pe continent. Până la noi clarificări, scenariile rămân deschise, iar tensiunile din coaliție continuă să fie alimentate de dezbaterile aprinse din spatele ușilor închise.
