Conform Gândul: Rețea de fraudă în obținerea cetățeniei române, destructurată
Autoritățile au dejucat o amplă schemă de fraudare a procesului de dobândire a cetățeniei române, prin care străini fără nicio legătură cu România obțineau acte false în schimbul unor sume de până la 15.000 de euro. Investigația, desfășurată de Secția de Urmărire Penală din Parchetul General cu ajutorul polițiștilor sub acoperire, a scos la iveală o rețea coordonată de intermediari și sprijinită de funcționari din Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC). Doi suspecți au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile, iar printre cazurile documentate se numără un cetățean tunisian căruia i s-au fabricat acte de naștere a bunicilor în regiunea Odesa.
Mecanismul fraudei și rolul funcționarilor ANC
Schema infracțională avea în centru două femei, D.M., cunoscută sub numele de „Marina”, și Ș.V., care acționau ca „facilitatori” și „traficanți de influență”. D.M., cetățeană română și moldoveană, exploata prevederile legale privind redobândirea cetățeniei prin descendență, recrutând persoane din spațiul ex-sovietic dispuse să plătească sume exorbitante pentru pașaportul românesc. Pentru a crea o aparență de legalitate, rețeaua colabora cu P.D., zis „Dima”, care falsifica în Ucraina acte de stare civilă. Aceste documente atestau în mod fals nașterea bunicilor solicitanților în perioada interbelică în regiuni precum Odesa, stabilind astfel o filiație românească artificială.
Investigația a relevat, de asemenea, complicitatea unor funcționari din cadrul ANC. S.V., consilier superior în instituție, este acuzată că primea și înregistra preferențial dosare, chiar dacă acestea prezentau nereguli sau erau vizibil falsificate. Se estimează că funcționarii ar fi primit între 300 și 500 de euro pentru a „trece cu vederea” aceste nereguli. Mai mult, interceptările telefonice au surprins-o pe S.V. oferindu-i instrucțiuni lui D.M. despre cum să evite camerele de supraveghere din ANC și cum să depună dosare fără prezența fizică a solicitanților, încălcând flagrant legea.
Tarife și operațiuni sub acoperire
Tarifele practicate de rețea variau în funcție de complexitatea serviciilor oferite. D.M. percepea 100 de euro pentru verificarea preliminară a dosarului, 500 de euro pentru depunerea acestuia și 150 de euro pentru programarea jurământului. Pentru un dosar complet „fabricat”, cu acte de stare civilă falsificate în Ucraina, prețul ajungea la 5.000 de euro. Cele mai costisitoare „servicii” erau cele oferite de Ș.V., traficantă de influență, care pretindea 15.000 de euro pentru a interveni pe lângă funcționari de rang înalt din ANC în vederea urgentării soluționării dosarului.
Procurorii au reușit să infiltreze rețeaua cu ajutorul unui investigator sub acoperire și al unui colaborator. Pe parcursul anchetei, sumele solicitate au escaladat. Pe 28 iulie 2026, Ș.V. a fost prinsă în flagrant pe terasa unui restaurant din București, imediat după ce a primit prima tranșă de 7.500 de euro de la colaborator. Documentele din dosar conțin stenograme cu dialoguri elocvente despre mecanismul fraudei și prețurile practicate, inclusiv menționarea unei persoane pe nume „Claudia”, descrisă drept „șefa la tot ANC-ul”, despre care Ș.V. susținea că ar asigura succesul dosarului.
Structura grupării infracționale
Gruparea infracțională era organizată pe mai multe paliere. D.M. era considerată pilonul central pe teritoriul României, responsabilă cu recrutarea, fabricarea dosarelor și coruperea funcționarilor. Ș.V. se ocupa de traficul de influență și de vânzarea influenței în cadrul ANC, dar și de obținerea de certificate lingvistice falsificate. Funcționara ANC, S.V., asigura „intrarea” dosarelor frauduloase în sistem, primind și înregistrând documente cu nereguli și oferind suport logistic pentru depunerea dosarelor. P.D. era responsabil cu falsificarea actelor în Ucraina, iar un alt funcționar ANC, B.G.R., era implicat în primirea preferențială a dosarelor. Dosarul menționează și implicarea unor avocați în facilitarea comunicării dintre intermediari și funcționari. Curtea de Apel a dispus arestarea preventivă a două persoane, iar autoritățile estimează că peste 900 de cereri de cetățenie depuse anul acesta au legătură cu activitatea acestei grupări.
Sursa: Gândul
