Conform G4Media: România se confruntă cu importuri de energie electrică la prețuri ridicate, iar o eventuală prelungire a situației pe piața regională ar putea duce la creșteri de 10-15% la facturile consumatorilor la renegocierea contractelor. Anunțul a fost făcut de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, .
„Seara, într-adevăr, ne bazăm pe importuri… La niște prețuri sensibil mai mari”, a declarat Bușoi, subliniind că prețurile de pe piața zilei următoare sunt în prezent de aproximativ 2-2,5 ori mai mari decât cele care ar fi rezultat din contractele bilaterale. Aceste diferențe apar din cauza unor tranzacții cu prețuri medii, unde vânzările pot fi și la zero, dar achizițiile pot ajunge la sume mari.
Impactul asupra facturilor și soluțiile de rezervă
Potrivit secretarului de stat, dacă situația actuală se va menține pentru o perioadă scurtă, de o săptămână sau două, efectul asupra prețurilor finale la consumatori va fi marginal. Însă, o criză prelungită ar putea antrena creșteri mai substanțiale, estimate la 10-15% la momentul renegocierii contractelor energetice. Estimarea depinde în mod direct de durata crizei și de evoluția prețurilor pe piețele regionale.
În cazul în care importurile nu vor fi suficiente pentru a acoperi necesarul, România dispune de capacități de producție de rezervă. Un exemplu este grupul energetic Rovinari 4 de la Complexul Energetic Oltenia, care ar putea pune la dispoziție aproximativ 300 MW din puterea nominală de 330 MW.
Utilizarea prudentă a resurselor
Pornirea grupului Rovinari 4 nu este justificată economic în acest moment, deoarece producția de energie pe bază de cărbune este costisitoare, implicând costuri cu certificarea CO2 și cu personalul. Cărbunele în sine este, de asemenea, scump. Prin urmare, Rovinari 4 este păstrat ca unitate de rezervă pentru situații de criză. Deși există o rezervă semnificativă de cărbune, aceasta ar trebui completată dacă grupul ar fi pus în funcțiune.
Secretarul de stat a abordat și utilizarea energiei hidro. El a avertizat asupra necesității gestionării prudente a apei din lacurile de acumulare, mai ales în condițiile incertitudinii privind precipitațiile viitoare. Energia hidro este utilizată prioritar în orele de vârf pentru a reduce dependența de importuri, iar în cazuri extreme, cele aproximativ 300 MW produși de hidrocentrale, împreună cu cei de la Rovinari 4, ar putea compensa pierderea a 680 MW din cauza defecțiunii de la Cernavodă 2.
Sursa: G4Media
