Relațiile emoționale cu inteligența artificială, o nouă provocare pentru sănătatea mentală și legislație
O evaluare realizată de zeci de experți în domeniul inteligenței artificiale avertizează asupra unei realități tot mai răspândite: milioane de oameni dezvoltă legături afective cu sisteme de AI, fenomen ce poate avea implicații serioase asupra sănătății mentale și societății. Raportul subliniază că această tendință îngrijorează atât specialiștii în tehnologie, cât și autoritățile la nivel european, fiind nevoie urgentă de reglementări clare pentru a gestiona noile riscuri.
Relațiile emoționale cu chatboți, o realitate aproape banală
Aplicații precum Replika sau Character.ai au atras deja zeci de milioane de utilizatori la nivel mondial, atragând persoane din diverse segmente ale populației. Motivul pentru care oamenii apelează la aceste platforme variază, de la simple momente de divertisment până la dorința de a combate singurătatea. Potrivit experților, aceste interacțiuni nu se limitează la conversații superficiale, ci pot evolua în relații emoționale complexe, în condițiile în care chatboții sunt proiectați să fie plăcuți și să ofere validare.
Yoshua Bengio, unul dintre cei mai influenți specialiști în inteligența artificială, afirmă că „chiar și chatbotii obișnuiți pot deveni companioni. În contextul potrivit și cu suficiente interacțiuni, se poate dezvolta o relație”. Pentru Bengio, această capacitate de a crea legături afective cu AI reprezintă o frontieră complexă, care stârnește atât fascinație, cât și frică.
Impactul asupra sănătății mintale și preocupările pentru vulnerabili
Deși dovezile științifice privind efectele asupra psihicului sunt încă mixte, există studii care sugerează o creștere a sentimentului de singurătate și o reducere a interacțiunilor sociale, în special în cazul utilizatorilor frecventi. În rândul copiilor și adolescenților, această problemă devine deosebit de sensibilă, fiind vulnerabili la influențele persuasive ale acestor tehnologii. Aceștia pot deveni dependenți de relațiile virtuale, riscul fiind acela de a se izola și mai mult de relațiile reale.
La nivel european, subiectul a atras deja atenția autorităților și a legislatorilor, care analizează posibile măsuri de restricționare a serviciilor de tip „AI companion”. Recent, mai mulți europarlamentari au cerut Comisiei Europene să ia în calcul reglementări speciale pentru aceste platforme, temându-se de efectele pe termen lung asupra tinerilor și vulnerabililor.
Reglementări necessare într-un context global complex
Experții subliniază dificultatea de a reglementa relațiile emoționale cu chatbotii, având în vedere natura „șifonantă” a acestor tehnologii. Chatboții sunt proiectați să fie plăcuți, să ofere validare și să capteze atenția, însă această caracteristică poate avea efecte negative pe termen lung, similare celor observate în cazul utilizării excesive a rețelelor sociale. Bengio susține totuși că o abordare legislativă excesiv de restrictive, dedicată exclusiv chatbotilor de companie, nu este soluția, opinând că trebuie adoptată o strategie „orizontale” care să acopere mai multe riscuri simultan.
Raportul, publicat înaintea summitului global privind guvernanța AI, programat pentru 16 februarie în India, identifică și alte pericole majore generate de aceste tehnologii: atacurile cibernetice asistate de AI, deepfake-urile sexuale sau utilizarea AI pentru fabricarea armelor biologice. În timp ce provocările sunt multiple, mulți experți avertizează că dezvoltarea și utilizarea de tehnologii avansate trebuie să fie supuse unui control riguros și responsabil.
Pe măsură ce AI devine tot mai prezent în viețile noastre, dezbaterile privind etica și reglementarea acestor sisteme devin critice. Într-un context global în plină evoluție, rămâne de văzut cum vor reuși legiuitorii și comunitatea științifică să găsească un echilibru între inovație și protecție, pentru a preveni ca tehnologia să devină o vulnerabilitate și nu o oportunitate.
