Conform Economistul.ro: Europol investighează o nouă amenințare în lumea furturilor din muzee: grupuri infracționale ad-hoc, recrutate rapid prin intermediul rețelelor de socializare și al aplicațiilor de mesagerie. Această nouă abordare contravine modelelor tradiționale de trafic cu bunuri culturale, care implicau rețele stabile și lideri bine definiți.
Infractori noi pe piața culturală
Agenția europeană a semnalat apariția unor indivizi implicați în furturi din instituții de cultură care nu aveau legături anterioare între ei. Spre deosebire de infractorii de modă veche, specializați în furturi patrimoniale și renumiți pentru evitarea violenței, noile grupări par să fie compuse din persoane cu experiență în alte domenii criminale. Aceste echipe ar fi formate doar pentru a executa o anumită operațiune, având un caracter punctual.
Conform evaluărilor Europol, social media și platformele de comunicare instantanee joacă un rol crucial în recrutarea acestor persoane. Participanții nu necesită o afiliere prealabilă la o organizație anume, putând fi selectați pe baza rolurilor specifice pe care le pot îndeplini într-o operațiune. Europol descrie acest model ca fiind similar cu „crime-as-a-service”, unde anumite sarcini sunt externalizate către indivizi recrutați punctual, în loc să fie executate de membrii permanenți ai unei rețele.
Violența, o nouă caracteristică
Această evoluție se manifestă și printr-o utilizare crescută a violenței. În timp ce traficanții tradiționali preferau discreția, noile grupări nu ezită să folosească instrumente precum baroase, topoare, explozibili și chiar arme de foc pentru a obține rapid obiectele dorite. Aceste grupuri sunt descrise ca fiind mai descentralizate și mai oportuniste, combinând expertiza din alte ramuri ale criminalității cu informații despre valoarea și accesibilitatea obiectelor expuse.
Procesul complex al unui astfel de furt poate include recunoaștere prealabilă, identificarea țintelor, transportul, depozitarea și valorificarea bunurilor. Astfel, persoanele vizibile în momentul furtului ar putea reprezenta doar o mică parte din întreaga rețea operațională.
Deficit de informații și noi scenarii
Europol menționează că acest nou mecanism nu este încă confirmat ca model dominant și că există un deficit de informații. Totuși, recrutarea ad-hoc și posibilitatea ca grupări din alte sfere ale criminalității să intre pe piața furturilor din muzee sunt considerate explicații plauzibile pentru schimbarea profilurilor observate. Aceste noi grupări ar putea considera furturile din muzee o activitate cu un raport atractiv între profit și riscul perceput.
Agenția europeană continuă să monitorizeze dacă aceste structuri ad-hoc se consolidează într-un model repetitiv. Europol avertizează că apariția unor infractori proveniți din alte medii criminale și flexibilitatea recrutării rapide pot schimba fundamental profilul criminalității care vizează patrimoniul cultural.
Articolul Europol: grupuri ad-hoc sunt recrutate prin social media pentru furturi din muzee apare prima dată în Economistul.ro.
Sursa: Economistul.ro
