Conform Mediafax: Europa se confruntă cu o încălzire accelerată, dublă față de media globală, cu consecințe tot mai severe, inclusiv mii de decese asociate valurilor de căldură din această vară. Fenomenul este cauzat de o combinație de factori specifici continentului, pe fondul poluării globale cu carbon.
De ce este Europa un continent vulnerabil
Diferențele dintre suprafața terestră și oceane fac ca continentele să se încălzească mai rapid. Europa, însă, este deosebit de afectată din patru motive principale: schimbarea tiparelor meteorologice, proximitatea față de Arctica, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării atmosferice. Temperaturile medii din Europa au crescut cu 2,5°C față de perioada pre-industrială, semnificativ peste creșterea globală de 1,4°C. În ultimele decenii, temperaturile europene au crescut cu 0,56°C pe deceniu, depășind alte continente precum America de Nord (0,42°C), Africa (0,36°C) și America de Sud (0,27°C).
Schimbări în circulația atmosferică și impactul Arcticii
Modificările în circulația atmosferică au condus la o frecvență și intensitate crescute a valurilor de căldură în Europa, culminând cu evenimente extreme precum cel din iunie 2026, unde o masă de aer fierbinte a rămas blocată sub o „cupolă de căldură”. Aceste fenomene sunt legate de modificarea curentului jet, un curent de aer de la altitudine mare, influențat direct de creșterea temperaturilor. Arctica, regiunea care se încălzește cel mai rapid la nivel global, joacă un rol crucial. Topirea rapidă a gheții polare expune suprafețe oceanice mai întunecate, care absorb o cantitate mai mare de căldură, creând un cerc vicios. Apropierea Europei de această zonă amplifică fenomenul de încălzire.
Rolul zăpezii și al poluării
În trecut, stratul de zăpadă din Europa reflecta lumina solară, contribuind la menținerea unui climat mai rece. Reducerea suprafețelor acoperite de zăpadă, cu o scădere de 31% în martie 2025 față de media 1991-2020, echivalentă cu suprafața a cinci mari țări europene, contribuie la absorbția mai mare de căldură. Pe de altă parte, reducerea poluării atmosferice, deși benefică pentru sănătatea umană, scoate în evidență și mai mult efectul gazelor cu efect de seră. Particulele poluante reflectau o parte din radiația solară; reducerea lor intensifică efectul de seră și retenția de căldură.
Consecințele încălzirii rapide includ o mortalitate crescută, incendii de vegetație, secete severe și intensificarea furtunilor și inundațiilor. Aceste evenimente afectează profund viețile și mijloacele de trai în Europa. Șeful ONU pentru climă, Simon Stiell, a subliniat la sfârșitul lunii iulie necesitatea renunțării rapide la combustibilii fosili și extinderii surselor regenerabile.
Sursa: Mediafax
