Conform Libertatea: Europa se încălzește de aproape două ori mai repede decât restul lumii, temperaturile din continent fiind deja cu 2,5°C mai ridicate față de perioada preindustrială, în timp ce media globală este de 1,4°C. Această accelerare este atribuită unor factori interconectați, care amplifică efectele schimbărilor climatice pe continent.
Schimbări climatice care amplifică valurile de căldură
Modificările circulației atmosferice au condus la o creștere a frecvenței și intensității valurilor de căldură. Un „dom termic” care a blocat aerul cald deasupra Europei în iunie 2026 a cauzat cel mai sever val de căldură înregistrat până acum. Dr. Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice, subliniază că aceste schimbări în presiunea atmosferică sunt mai probabil asociate cu modificările climatice decât cu fluctuații naturale. Curentul-jet, un element crucial în modelarea vremii europene, este, de asemenea, afectat de creșterea temperaturilor.
Impactul Arcticii și dispariția stratului de zăpadă
Arctica, cea mai rapidă zonă de încălzire la nivel global, exercită o influență directă asupra Europei. Topirea gheții albe, care reflectă lumina solară, duce la o absorbție sporită a căldurii de către oceanele mai întunecate. Acest fenomen creează un cerc vicios, amplificând încălzirea rapidă a continentului european, datorită proximității sale geografice față de Polul Nord.
În paralel, stratul de zăpadă, esențial pentru menținerea temperaturilor scăzute prin reflexia luminii solare, a scăzut dramatic. În martie 2025, suprafața acoperită de zăpadă în Europa a fost cu 1,3 milioane de kilometri pătrați mai mică decât media 1991-2020, o diminuare de 31%. Această pierdere este echivalentă cu suprafața combinată a Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei.
Efectul neașteptat al reducerii poluării și consecințele
Deși reducerea poluării aerului a adus beneficii semnificative în ceea ce privește sănătatea publică, aceasta are un efect secundar neprevăzut. Mai puține particule în atmosferă înseamnă mai puțină lumină solară reflectată, ceea ce accelerează procesul de încălzire globală. Această schimbare, corelată cu tiparele meteorologice blocante, contribuie la intensificarea fenomenelor extreme.
Consecințele încălzirii rapide sunt dramatice, incluzând decese în masă, secete prelungite, incendii devastatoare și inundații. Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, avertizează că „costurile teribile ale acestei crize climatice – atât umane, cât și economice – ating acum niveluri de urgență națională”. El pledează pentru un răspuns urgent, prin renunțarea rapidă la combustibilii fosili, extinderea surselor de energie regenerabilă și protejarea populației. Europa de Vest a înregistrat, în contextul unui val de căldură, secetă și incendii de vegetație, cele mai ridicate temperaturi medii istorice pentru lunile iunie și iulie, potrivit datelor Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.
Sursa: Libertatea
