Franța marchează un punct de cotitură în autonomia tehnologică a Europei
Decizia Franței de a forța angajații din sectorul public să utilizeze o alternativă locală la Zoom și Microsoft Teams a stârnit discuții aprinse despre suveranitatea digitală a Europei. Într-o mișcare surprinzătoare, premierul Sébastien Lecornu a trimis joi o circulară ministerelor prin care le solicită deplasarea apelurilor video pe Visio, o platformă construită pentru a răspunde nevoilor de securitate și confidențialitate ale statului. Până la sfârșitul anului, toate comunicațiile video ale instituțiilor publice trebuie să se desfășoare pe această soluție, considerată a fi o alternativă autohtonă la gigantii americani.
Lecornu a subliniat importanța protejării datelor publice: „Pentru a garanta securitatea, confidențialitatea și reziliența comunicațiilor electronice publice, este prin urmare imperativ să implementăm o soluție unificată de videoconferință, controlată de stat, bazată pe tehnologii suverane”. Decizia vine în contextul unei tendințe mai largi de a reduce dependența Europei de marile corporații din Silicon Valley, iar exemplul francez reflectă o strategie pe termen lung de a consolida autonomia technologicală.
Un context de tensiune geopolitică și provocări economice
Mișcarea Franței nu se limitează doar la aplicațiile de comunicare. Săptămâna aceasta, guvernul de la Paris a blocat vânzarea unei divizii a operatorului de sateliți Eutelsat către fondul de investiții EQT, invocând elemente strategice și de securitate. În timp ce Europa caută să își reducă dependența de serviciile americane și chineze – care controlează peste 80% din infrastructura digitală – autoritățile vor să construiască un ecosistem tehnologic alternativ, capabil să sprijine atât sectorul public, cât și cel privat.
Această strategie a fost impulsionată și de evoluțiile geopolitice recente din Statele Unite, unde tensiunile cu China și riscurile de sancțiuni sau restricții comerciale au făcut ca dependența de tehnologie americană să devină o vulnerabilitate majoră. „Ceea ce s-a schimbat astăzi, mai mult decât natura problemei, este probabilitatea ca această situație să se materializeze brusc: sancțiuni extrateritoriale, restricții de acces, șantaj de reglementare”, afirmă Francesca Musiani, cercetătoare în domeniul securității digitale.
În acest context, Europa simte nevoia urgentă de a-și diversifica și întări propriile sale capabilități tehnologice, dezvoltând aplicații și infrastructură în domenii precum cloud, sateliți și inteligență artificială. Deși eforturile anterioare au fost adesea zădărnicite de reticența utilizatorilor și de lipsa performanței competitive a soluțiilor locale, dezvoltarea unei platforme solide devine o prioritate strategică.
Încercările eșuate și viitorul suveranității tehnologice europene
Istoria recentă a Franței în domeniul tehnologic este marcată de proiecte ambițioase, dar adesea controversate și costisitoare. În 2008, inițiativa Quaero, un motor de căutare dezvoltat pentru a concura cu Google, a fost abandonată după doar câțiva ani, semn al dificultăților de a crește o alternativă europeană de anvergură. În același timp, țara a încercat să creeze propriile soluții de cloud, promovând câmpioni autohtoni precum Orange sau SFR, dar rezultatele au fost modeste, firmele fiind reticente să înlocuiască serviciile integrate deja performante ale marilor americane.
„Nu văd rostul unui Zoom francez. Este puțin probabil ca un stat suveran să poată face de unul singur ceva care să concureze științific sau tehnologic cu o alternativă americană sau chineză… Trebuie duse luptele următoare,” explică Saul Klein, investitor în tehnologie cu sediul la Londra. România, similar, urmărește sigură, dar prudentă, crearea unei infrastructuri proprii de servicii digitale pentru a reduce vulnerabilitățile generate de dependenta de companiile străine.
Europa continuă să investească în proiecte de infrastructură digitală locală, deși pășește cu pași mici și cu multe obstacole în drumul spre suveranitate. În 2024, peste 80% din fondurile destinate infrastructurii de cloud sunt încă direcționate către prestatorii americani, chiar dacă există o voință politică clară de a poziționa platforme europene în top. Prin urmare, crearea unor soluții digitale independente, precum Visio și aplicațiile de mesagerie securizată, rămâne o prioritate, dar și o provocare pentru următorii ani.
Obiectivul final al tuturor acestor inițiative este reducerea dependenței, consolidarea controlului asupra datelor și crearea unui ecosistem tehnologic european. O strategie care își propune nu doar să asigure securitatea și suveranitatea, ci și să promoveze inovarea și competitivitatea la nivel mondial. Rămâne de văzut dacă, în fața provocărilor imense, Europei îi va reuși realmente să devină mai independentă și mai puternică pe această frontieră critică.
