Europa nu se află în aceeași poziție de vulnerabilitate în fața posibilităților de blocaj în Strâmtoarea Ormuz ca alte regiuni ale lumii, în special cele din Asia. Conform unui studiu realizat de institutul german Ifo și Econpol Europe, ponderea importurilor de petrol brut și gaz natural lichefiat (LNG) din țările Golfului Persic, care tranzitează această cale maritimă strategică, este considerabil mai scăzută în cazul Europei. În cazul UE, numai 6,2% din importurile de petrol și 8,7% din cele de gaz provin din această regiune, ceea ce indică o vulnerabilitate relativ redusă față de blocajele ce se pot crea în Strâmtoarea Ormuz.
Europa și riscul de blocaj: o expunere mai mică față de Asia
La nivel global, situația din Strâmtoarea Ormuz reprezintă o preocupare majoră, având în vedere că aici tranzitează aproximativ 20-30% din petrolul mondial. În cazul Asiei, dependența de resursele din Golful Persic este extrem de ridicată, iar orice perturbare în această zonă poate avea consecințe grave asupra economiilor din regiune. Însă în Europa, această vulnerabilitate este mai redusă, deoarece ponderea importurilor provenite din zona Golfului Persic nu depășește 9% pentru gaz și 6% pentru petrol.
Astfel, riscul ca un blocaj în Strâmtoarea Ormuz să aducă un șoc major prețurilor la energie în Europa este considerabil mai mic comparativ cu alte părți ale lumii. Potrivit experților, această diferență se explică și prin diversificarea surselor de aprovizionare și de transport a resurselor energetice pe continent.
Situația depozitelor de gaz, după o iarnă grea
Pe fondul unei ierni extrem de geroase, depozitele de gaz natural din Europa se află într-o stare delicată. La sfârșitul sezonului rece, nivelul stocurilor de gaze este mai scăzut față de anii precedenți, ceea ce amplifică vulnerabilitatea în cazul unui eventual blocaj sau al unor perturbări în aprovizionare. Potrivit unor surse din industrie, depozitele de gaz sunt „mai mult goale după iarna geroasă”, ceea ce ridică întrebări legate de capacitatea Europei de a face față unor posibile crize energetice.
Această situație nu este doar rezultatul condițiilor climatice, ci și al unor decizii strategice de diversificare a resurselor energetice și de creștere a capacităților de stocare. Cu toate acestea, lipsa gazelor în depozite poate pune presiune pe prețurile interne, afectând consumatorii casnici și industria.
Perspective și măsuri de precauție
Analiza realizată de experți sugerează că, în ciuda unei vulnerabilități mai reduse față de blocajele din Strâmtoarea Ormuz, Europa trebuie să continue investițiile în infrastructură și diversificare pentru a-și securiza aprovizionarea cu energie. Extinderea fluxurilor de gaze naturale din surse alternative, precum gazul lichefiat din alte regiuni, precum și promovarea energiei regenerabile sunt considerate măsuri cheie pentru reducerea dependenței de importurile din zona Golfului.
Este evident că, în cazul unei crize globale sau regionale în ceea ce privește securitatea energetică, Europa nu va fi neapărat prima țară afectată, însă și aici riscurile nu pot fi ignorate complet. Strategiile naționale și europene trebuie să fie în continuare adaptate pentru a face față oricăror situații de criză, în special având în vedere evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu și din alte regiuni de interest.
Pe măsură ce tensiunile internaționale și situațiile de blocaj în tranzitul energetic continuă să se profileze, Europa pare să fie mai bine pregătită decât alte regiuni, dar nu și imună. În acest moment, guvernele și operatorii de infrastructură se concentrează pe consolidarea rezilienței, pentru a putea face față oricăror scenarii, fie ele mai puțin probabile, fie extrem de grave.
