Europa, un continent tot mai dependent de tehnologia americană pentru funcționarea zilnică, se află în fața unui imens punct de cotitură, alimentat de tensiunile geopolitice din ultima vreme. În centrul acestei vulnerabilități se află infrastructura digitală, construită în mare parte pe soluții din afara Uniunii Europene, ceea ce a transformat utilizatorii obișnuiți și companiile europene în victime ale unei dependințe strategice. Contextul geopolitic din ultima vreme, cu tensiuni legate de Groenlanda și ambițiile fostului președinte american Donald Trump, a readus în discuție riscurile acestei dependențe: dacă conflictul ar escalada, Europa s-ar putea trezi cu accesul la propriul internet și la serviciile digitale blocate, fiind forțată să se adapteze rapid.
### Infrastructura digitală: punctul nevralgic al Europei
Majoritatea companiilor din Europa se bazează pe tehnologie americană în mod implicit. O analiză citată de publicațiile specializate arată că aproximativ trei sferturi dintre firmele europene folosesc tehnologie din SUA pentru operațiuni, inclusiv pentru email, stocare în cloud sau platforme de colaborare. Aceste ecosisteme devin parte integrantă a modului lor de lucru, transformând dependența într-un factor de vulnerabilitate semnificativ. În sectorul public, situația devine și mai delicată, fiind vorba despre date sensibile, continuitate a serviciilor publice și control juridic. Olanda și alte state europene exprimă deja îngrijorări cu privire la riscul ca datele stocate în cloud-urile americane să poată fi accesate sau folosite în scopuri politice, prin mecanisme legale.
### Cloud-ul: “nucleul” dependenței și vulnerabilitatea strategică
Dacă ar fi să identificăm un singur punct critic în lanțul de dependență, acesta ar fi segmentul cloud-ului. Amazon, Microsoft și Google domină piața de cloud din Europa, acoperind împreună circa două treimi din infrastructură. Această concentrare înseamnă că orice decizie de a „decupla” Europa de aceste provideri ar implica costuri uriașe, estimate uneori în sute de miliarde de euro, și riscul de a rămâne în urmă în tehnologie. În plus, serviciile avansate, precum inteligența artificială sau securitatea cibernetică, vin adesea „la pachet” cu cloud-ul american, făcând migrarea dificilă și costisitoare.
Deși există soluții de compromis, precum „sovereign cloud” sau parteneriate locale, acestea sunt criticate uneori ca fiind doar „sovereignty washing”, adică o formă de marketing neautentică. Potențialele alternative europene nu au încă infrastructura și scalabilitatea necesare pentru a rivaliza cu giganții din Silicon Valley, iar construirea acestora ar dura ani de zile, dacă nu chiar decenii.
### Italia ar putea avea un „plan B”, dar la ce costuri?
Dacă scenariul unui decuplament complet pare dificil, aspectul mai alarmant e că Europa își poate imagina, totuși, o perioadă de nesiguranță acută. În cazul în care marile platforme americane – Facebook, Google, Microsoft sau Amazon – ar fi restricționate în UE, impactul ar fi immediate și profund. Comunicarea s-ar fragmenta, iar utilizatorii obișnuiți s-ar confrunta cu o înlocuire a serviciilor cu alternative mai puțin dezvoltate, mai puțin sigure sau mai scumpe. În domeniul public, răspunsul ar însemna migrații în grabă și riscul unui haos digital, în condițiile în care multe sisteme de e-guvernare, baze de date pentru sănătate, transport sau securitate funcționează deja pe infrastructură americană.
Guvernul european și instituțiile statului au conștientizat deja aceste riscuri, iar un studiu al Parlamentului European subliniază că ecosistemul digital al continentului rămâne extrem de dependent de externalizarea infrastructurii și serviciilor către furnizori din afara UE. Sugestii precum dezvoltarea unui „EuroStack” – o platformă europeană de tehnologii critice – sunt din ce în ce mai accentuate, însă timpul și costurile pentru implementare rămân bariere majore.
### Ce urmează pentru Europa?
Veștile actuale indică o conștientizare acută a vulnerabilităților, dar și o realitate dificilă: Europa nu poate scăpa peste noapte de dependența de tehnologia americană. Autoritățile continuă să caute soluții fezabile, prioritizând infrastructurile critice, precum cloud-ul guvernamental și standardele deschise. Însă, până la o autonomie reală, continentul trebuie să gestioneze riscurile acestei dependențe, fiind critic pentru liderii europeni să evite a fi doar un „chirias” pe propriul internet. Într-un context geopolitic atât de tensionat, sigur că acest imbold de a-și construi propriul ecosistem digital devine mai urgent ca niciodată.
