Conform Digi24: Europa se confruntă cu o încălzire accelerată, de aproape două ori mai rapidă decât media globală, conform datelor publicate de The Guardian. Continentul devine astfel un „punct fierbinte” pe glob, cu efecte climatice din ce în ce mai grave, manifestate prin valuri de căldură intense care au cauzat zeci de mii de decese numai în vara anului 2026.
Cauzele încălzirii rapide a continentului
Fenomenul este amplificat de o combinație de factori. Modificarea tiparelor meteorologice, încălzirea accelerată a Arcticii, reducerea semnificativă a stratului de zăpadă și scăderea poluării aerului contribuie la transformarea Europei într-o regiune extrem de vulnerabilă. Temperatura medie pe continent este deja cu 2,5 grade Celsius mai ridicată față de perioada pre-industrială, în timp ce la nivel mondial creșterea este de 1,4 grade Celsius. Din anii ’90, temperaturile europene au crescut cu 0,56 grade Celsius pe deceniu, un ritm mai alert decât în America de Nord, Africa sau America de Sud.
Uscatul, prin natura sa, se încălzește mai rapid decât oceanele, iar în Europa, schimbările în circulația atmosferică au favorizat apariția unor valuri de căldură estivale mai frecvente și mai intense. Un exemplu notabil este valul de căldură din iunie 2026, când o masă de aer fierbinte a rămas blocată deasupra continentului. Oamenii de știință suspectează o legătură tot mai puternică între încălzirea globală și modificarea circulației atmosferice, care ar putea afecta curentul-jet, un flux de aer de mare altitudine esențial pentru vremea europeană.
Arctica, regiunea care se încălzește cel mai rapid, joacă, de asemenea, un rol crucial. Topirea accelerată a gheții, datorită absorbției sporite de căldură de către apa oceanică mai întunecată, are un impact direct asupra Europei, aflată relativ aproape de această zonă. Mai mult, suprafața acoperită de zăpadă în Europa s-a redus considerabil. În martie 2025, stratul de zăpadă era cu 31% sub media perioadei 1991-2020, o suprafață pierdută comparabilă cu teritoriile Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei la un loc.
Un alt factor important este reducerea poluării aerului. Deși reprezintă un progres major pentru sănătatea publică, aerul mai curat face mai vizibil efectul gazelor cu efect de seră. Particulele poluante reflectau anterior razele soarelui, atenuând o parte din căldură. Mai puține particule înseamnă o absorbție mai mare a radiației solare și, implicit, o intensificare a efectului de seră.
Efectele și costurile crizei climatice
Cercetătorii continuă să evalueze contribuția fiecărui factor la încălzirea accelerată a Europei, estimând că o analiză completă va fi disponibilă anul viitor. Se pare că influența încălzirii arctice este mai pronunțată toamna și iarna, în timp ce schimbările în circulația atmosferică au un impact mai mare vara. Reducerea poluării este mai evidentă iarna, iar efectele reducerii stratului de zăpadă se resimt tot în sezonul rece. În ultimele decenii, încălzirea cea mai accentuată pe timpul iernii s-a înregistrat în nordul Europei, în timp ce vara temperaturile au crescut cel mai mult în sud-estul continentului.
Consecințele încălzirii accelerate sunt deja palpabile: creșterea numărului de decese, intensificarea incendiilor de vegetație și a secetei. Fenomenul amplifică, de asemenea, furtunile, ploile torențiale și inundațiile, afectând profund viața oamenilor și activitățile economice. Aceste evenimente vor continua să se agraveze până la atingerea zero emisii nete.
Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, a subliniat că „costurile îngrozitoare ale acestei crize climatice – atât cele umane, cât și cele economice – ating acum niveluri de urgență națională”. El a reafirmat necesitatea urgentă de a renunța la combustibilii fosili, de a dezvolta energia regenerabilă și de a proteja populația.
Sursa: Digi24
