Conform Economica: Leul a pierdut teren în fața euro pe parcursul anului 2025, moneda națională înregistrând o depreciere de 2,3% la finalul anului, comparativ cu decembrie 2024. Ultima decizie a Băncii Centrale Europene și consolidarea fiscală internă au contribuit la fluctuații pe piața valutară, cursul stabilizându-se într-un palier superior spre sfârșitul anului.
Fluctuații majore și estimări
În primele zece zile ale lunii mai 2026, contextul electoral tensionat a generat incertitudini și ieșiri de capital substanțiale, determinând o creștere abruptă a cursului leu/euro pe piața interbancară, corectată parțial ulterior, conform raportului BNR.
În prezent, la 30 iunie 2026, euro se tranzacționa la 5,2438 lei. BCR estimează că deprecierea leului a depășit 2% în 2026, previzionând un curs de 5,26 lei pentru sfârșitul trimestrului trei din 2026 și 5,27 lei la finalul anului. Pentru primul trimestru din 2027 se anticipează același nivel, iar pentru sfârșitul primului semestru din 2027, prognoza este de 5,30 lei.
Sondajul CFA România din mai 2026 indică un curs de 5,2857 lei peste șase luni și 5,3521 lei peste 12 luni. Băncile comerciale vând euro în majoritatea cazurilor cu 5,30 lei sau peste, prețuri variind între 5,3050 lei la Libra Bank și 5,3480 lei la ING Bank. Exim Banca Românească oferă cel mai mic curs de vânzare, 5,2915 lei, iar casele de schimb valutar independente se apropie de cursul BNR, vânzând euro sub 5,3 lei.
Riscuri politice și impactul asupra ratingului
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, subliniază că leul a avut un curs previzibil în ultimii patru ani, datorită politicii monetare a BNR. Totuși, în cazul unei retrogradări la „junk bond” din cauza instabilității politice, se anticipează o corecție. În 2008, după intrarea României și Ungariei în această categorie, monedele lor s-au depreciat cu 15%-20%.
Codîrlașu menționează că indicatorii economici actuali ai României, în special deficitul bugetar și scăderea dobânzilor la titlurile de stat, nu justifică o intrare în categoria „junk”. Cu toate acestea, instabilitatea politică, lipsa unui guvern format de două luni și incertitudinea privind politicile fiscale viitoare pot influența negativ percepția piețelor.
Agenția Moody’s a avertizat, pe 26 iunie 2026, că incertitudinea politică prelungită și lipsa unei majorități parlamentare funcționale pot afecta procesul de consolidare fiscală și implementarea reformelor. Stabilitatea politică este esențială pentru menținerea traiectoriei fiscale asumate de România. Fitch își va revizui ratingul României pe 31 iulie, urmat de Moody’s pe 7 august.
Sursa: Economica
