Banca Națională a României lansează o monedă de aur dedicată istoriei aurului la Germisara
Banca Națională a României (BNR) impulsionează valorificarea patrimoniului istoric și arheologic prin emiterea, începând de luni, 29 decembrie, a unei monede de aur cu tematică specială: „Istoria aurului – Plăcuțele votive de la Germisara”. Aceasta reprezintă o inițiativă de promovare a moștenirii culturale românești, în același timp subliniind importanta descoperirilor arheologice din zona Geoagiu-Băi, cunoscută antică sub numele de Germisara, și importanța sa pentru istoria metalurgiei și a practicilor religioase din Dacia romană.
Un simbol al istoriei aurului în România
Moneda de aur, cu o valoare nominală de 10 lei, a fost creată special pentru a evidenția poveștile și artefactele plăcuțelor votive descoperite în cadrul sitului arheologic din Geoagiu-Băi. Aversul acesteia prezintă o reprezentare detaliată a acestor plăcuțe, considerate de specialiști drept martori ai ritualurilor religioase și ale practicilor de venerare din perioada romană. În același timp, moneda include inscripția „ROMANIA”, stema națională, precum și valoarea nominală, simbolizând astfel mândria națională pentru patrimoniul de excepție.
Această emisiune numismatică nu este doar o piesă de colecție, ci și o punte între trecut și prezent, ce servește ca un reminder al relevanței sitului în istoria europeană și a civilizației românești. Într-o perioadă în care patrimoniul cultural devine tot mai valorificat pentru promovarea identității naționale, astfel de monede speciale devin nu doar obiecte de colecție, ci și instrumente educaționale, menite să sensibilizeze publicul larg asupra valorii patrimoniului arheologic.
Contextul istoric al plăcuțelor votive de la Germisara
Germisara, actualul complex balnear de la Geoagiu-Băi, a fost un important centru termal și religios în timpul Imperiului Roman, fiind recunoscut pentru izvoarele sale termale benefice și pentru siturile arheologice care păstrează relicve ale unui trecut complex. Descoperirile arheologice, inclusiv plăcuțele votive de pe care se inspiră moneda, oferă o perspectivă asupra practicilor religioase și a vieții cotidiene din acea perioadă.
Plăcuțele votive erau folosite ca ofrande către zei, pentru mulțumire sau solicitare de ajutor divin, iar descoperirea acestor artefacte în zonele termale indică importanța locurilor ca centre spirituale. În ultimii ani, cercetările au scos la lumină o serie de detalii despre modul în care locuitorii și vizitatorii practică religia și cum acestea se împleteau cu ritualurile de vindecare sau chiar de binefacere.
Potrivit arheologilor, aceste plăcuțe sunt un exemplu elocvent al sincretismului religios din perioada romană în Dacia, combinând elemente autohtone cu influențe romanice și aducând în discuție rolul zonei în circuitul religios al întregii provincii. Astfel, moneda emisă de BNR devine o punte între arheologia din teren și educația publicului asupra moștenirii culturale.
Importanța lansării și perspectivă pe termen lung
Lansarea acestei monede de aur marchează o etapă importantă în promovarea patrimoniului național și în consolidarea identității culturale românești. Banca Națională a României continuă astfel politica de a utiliza numismatica ca instrument pentru educație și promovare culturală, evidențiind repere esențiale din istoria și civilizația locală.
Pe termen lung, inițiativa poate sprijini și interesul pentru turismul cultural în zona Geoagiu-Băi, atrăgând pasionați de istorie și colecționari din întreaga lume. În plus, această monedă de aur devine parte a colecțiilor de prestigiu, în timp ce contribuie la păstrarea și promovarea valorilor culturale românești. În condițiile actuale, în care patrimoniul istoric devine tot mai valorificat drept resursă de identitate și dezvoltare, astfel de proiecte de promovare nu doar că sporesc recunoașterea internațională a siturilor arheologice, ci și stimulează cercetarea și conservarea acestor vestigii prețioase.
