Bucureștiul își pierde identitatea culturală: străzile cu numele lui Eminescu, în degradare continuă
București, orașul care poartă numele unora dintre cei mai mari scriitori și artiști români, devine din ce în ce mai nepăsător față de istoria sa culturală. Strada Mihai Eminescu, o arteră emblematică, reflectă tristețea unei societăți care pare să ignore moștenirea sa națională. Locuitorii din zona intersecției Mihai Eminescu-Ioan Luca Caragiale observă cu îngrijorare cum starea acestei străzi a devenit alarmantă. Rămâne întrebarea: ce mai înseamnă pentru noi memoria lui Eminescu?
Când cuvintele devin amintiri uitate
În 1998, plăcuța care marca strada Mihai Eminescu purta mândria titlului de „poet național”. De atunci, diverse schimbări de denumire au generat numeroase controverse, iar în 2005, titlul s-a redus la „poet român”, culminând cu denumirea simplă „poet” în 2016. Aceste modificări nu sunt doar de natură semantică, ci reflectă o atitudine mai profundă față de valorile culturale. În fața unor astfel de inițiative, întrebările retorice ridicate de H.R. Patapievici despre Eminescu ca „cadavru din debara” devin tot mai relevante. Care este adevărata valoare a culturii noastre?
Decadență vizibilă pe străzile emblemă ale Capitalei
Un cititor precaut ar putea observa cum orașul, în întregul său, suferă o decadență din ce în ce mai pregnantă. De zeci de ani, străzile care poartă numele unor figuri uriașe ale culturii române, cum ar fi Mihai Eminescu, I.L. Caragiale sau George Enescu, sunt lăsate în voia sorții. În ciuda protestelor publice, autoritățile par să ignore apelurile cetățenilor. „Am trimis scrisori către primărie acum opt ani cu privire la starea deplorabilă a străzilor, dar nu am primit niciun ecou”, se plânge un locatar din zonă.
Pe lângă starea fizică a străzilor, există și o problemă mai profundă: poziția valorilor românești în fața globalizării. Eminescu avertiza deja, în urmă cu peste un secol, asupra influențelor străine care riscă să dilueze identitatea națională. Acest avertisment rămâne actual, iar parcursul istoric al României pare acum marcat de o indiferență care tinde să ne facă să uităm cine suntem.
Reflecții asupra valorilor naționale: cine ne conduce destinul?
Faptul că personaje istorice precum Lascăr Catargiu sau Ion Mihalache au străzi dedicate, în timp ce marii creatori de cultură sunt uitați, ridică întrebări legate de alegerile noastre ca societate. Este oare o formă de trădare ca valorile fundamentale ale culturii române să fie secundare? Președintele unei asociații culturale din București remarcă: „Politicienii de astăzi nu înțeleg importanța identității culturale, iar acest lucru se transformă rapid în indiferență față de trecutul nostru.”
Problema nu este doar una administrativă, ci ține de valorile pe care le promovăm ca societate. Este timpul ca cetățenii să reacționeze, să reînvie spiritul de apartenență și să protejeze moștenirea culturală națională.
Orașul București a fost întotdeauna un melting pot al diversității culturale, dar riscă acum să devină o umbră a trecutului său glorioș. Deși Eminescu rămâne un simbol al poeziei românești, se impune o reanalizare a rolului nostru față de valorile naționale. Numai astfel putem spera că străzile Capitalei își vor recâștiga splendoarea și respectul care le revine.
