Cartierul Energiei, un proiect de 50 de milioane de euro, sub lupa autorităților locale și ale societății civile
Vineri, în cadrul ședinței Comisiei de urbanism a Sectorului 6, se va analiza un dosar extrem de controversat: planurile pentru Cartierul Energiei, un proiect al companiei de stat ELCEN, care vizează construirea unui complex de patru clădiri de birouri și una pentru evenimente în apropierea Grădinii Botanice. Investiția, estimată la circa 50 de milioane de euro, ridică întrebări legate de prioritățile acestui proiect și de modul în care contribuie la rezolvarea crizei energetice și de infrastructură din oraș.
Un proiect afirmat ca fiind strategic, dar contestat pentru costuri și transparență
Cartierul Energiei propune crearea unui ansamblu respectabil, cu opt etaje, pe două terenuri ale CET Grozăvești, controlate de Ministerul Energiei. Clădirile ar urma să găzduiască sediile centrale ale principalelor companii energetice de stat, dar și ale autorităților din domeniu. Reprezentanții ELCEN susțin că infrastructura va avea o suprafață desfășurată de peste 20.000 de metri pătrați fiecare, iar înălțimea relativ redusă de 39 de metri are menirea să mențină armonia cu peisajul din jur, inclusiv cu Grădina Botanică și Palatul Cotroceni.
Proiectul stârnește însă dezbateri aprinse în rândul oficialilor și ai societății civile, mai ales într-un context în care Bucureștiul se confruntă cu probleme acute legate de sistemul de termoficare. “Asta, dacă nu știați cu ce se ocupă ELCEN în timp ce o treime din blocurile din București nu au căldură”, a declarat Mihaela Ștefan, fost viceprimar al Sectorului 6, acum consilier local USR. Aceasta atrage atenția asupra discrepanței dintre investițiile anunțate și situația critică a orașului, unde zeci de mii de locuințe rămân izolate de agent termic în plină iarnă.
Studiul de fezabilitate al proiectului, realizat de o firmă cu experiență în domeniu, a costat 4,5 milioane de lei plus TVA. Cu toate acestea, criticii afirmă că aceste sume ar fi trebuit să fie dedicate, în primul rând, modernizării rețelelor de distribuție a agentului termic, extrem de deteriorate, și nu unor proiecte de lux. La rândul lor, oficialii ELCEN recunosc dificultățile financiare cauzate de datoriile imense și de lipsa de investiții în infrastructură, care au dus la situația în care în prezent anumite centrale funcționează cu echipamente vechi de peste 50 sau 60 de ani.
Controverse, legături și probleme de integritate
Pe fondul criticilor legate de costurile și prioritățile proiectului Cartierul Energiei, apar și alte aspecte discutabile. Firma selectată pentru întocmirea studiului de fezabilitate are o istorie controversată, fiind implicată în scandaluri legate de proiecte similare, precum blocul construit în cimitirul Belu, construit chiar în apropierea mormintelor vechi ale capitalei. În plus, firma are conexiuni vechi cu autoritățile locale din Sectorul 6, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței și imparțialității întregii proceduri.
Pe de altă parte, proiectul a fost anunțat cu optimism de către conducerea ELCEN, care susține că investiția va fi susținută fie prin parteneriate public-privat, fie prin finanțare bancară, întrucât compania nu dispune de fonduri suficiente. Dar între timp, directorul general al ELCEN, Claudiu Crețu, a fost trimis în judecată pentru corupție și mită, fiind acuzat că ar fi primit peste 40.000 de lei pentru favorizarea anumitor plăți.
Contextul energetic complicat și perspectivele viitoare
Reamintim că, în ianuarie 2026, reprezentanții ELCEN au recunoscut publicly dificultățile în funcționarea centralelor, motivând vechimea echipamentelor de peste 50 de ani și lipsa fondurilor pentru retehnologizare. Acest lucru a condus la situații critice, precum indisponibilitatea anumitor capacități de producție sau pierderi uriașe din rețea, agravând criza de încălzire a capitalei.
Pentru moment, proiectul Cartierul Energiei avansează în fața comisiei de urbanism, dar opinia publică și criticii din domeniu rămân sceptici în privința beneficiilor reale ale unei investiții atât de costisitoare într-un moment în care prioritățile ar trebui să fie restructurarea infrastructurii existente și modernizarea sistemului energetic. În timp ce se așteaptă decizii și avize finale, întrebările legate de transparență, cheltuieli și utilitate rămân fără răspuns clare, iar viitorul acestui proiect depinde, în principal, de modul în care autoritățile și compania de stat vor gestiona aceste provocări.
