Conform Libertatea: Anomalii record în Pacific, fenomenul „Super El Nino” se intensifică
Fenomenul meteorologic „Super El Nino” își continuă dezvoltarea rapidă în Pacificul tropical, indicând o accelerare fără precedent. Cele mai recente date atmosferice și oceanice confirmă această tendință, iar prognozele pe termen lung ridică intensitatea estimată a vârfului evenimentului la niveluri record. Această evoluție este alimentată de o combinație neobișnuit de puternică de anomalii ale vânturilor de vest și o cantitate masivă de căldură acumulată în adâncul oceanului.
Experții meteorologi semnalează anomalii istorice ale vânturilor de vest în zona ecuatorială a Pacificului. În paralel, un val Kelvin puternic se deplasează spre est sub suprafața oceanului, un mecanism care transportă ape mai calde spre est și contribuie decisiv la amplificarea fenomenului El Nino. Episoadele El Nino survin la intervale de câțiva ani, însă evenimentele de o magnitudine extremă sunt rare, manifestându-se, în mod obișnuit, o dată la un deceniu sau chiar mai rar.
Mecanismul de formare și impactul unui „Super El Nino”
Un episod El Nino se caracterizează prin scăderea presiunii atmosferice în partea centrală și estică a Pacificului tropical, în timp ce în vestul Pacificului se înregistrează o zonă de presiune ridicată. Această inversiune modifică circulația atmosferică la scară globală, influențând presiunea, vânturile, precipitațiile și evoluția vremii pe termen sezonier.
În timp ce un El Nino moderat produce modificări mai puțin pronunțate, un fenomen extrem poate duce la schimbări mult mai accentuate ale curentului jet. Acest lucru poate favoriza formarea unei zone de presiune scăzută deasupra Pacificului și a unei zone de presiune ridicată deasupra Canadei, un tipar ce poate genera temperaturi mai ridicate în nord și un traseu activ al furtunilor în sudul Statelor Unite.
Valul Kelvin alimentează încălzirea oceanică
Datele recente privind temperatura oceanului arată anomalii semnificative în zonele afectate de El Nino. În estul Pacificului tropical, temperaturile suprafeței oceanului depășesc cu peste 5 grade Celsius valorile normale pe suprafețe extinse, în unele regiuni depășind chiar 6 grade Celsius. Analiza temperaturilor din ultimile 30 de zile confirmă o încălzire generalizată, cu creșteri de peste 1,5 grade Celsius pe arii importante.
Dezvoltarea accelerată a fenomenului în 2026, încă din primăvară, a depășit deja ritmul de dezvoltare al ultimului „Super El Nino” din 2015-2016. Sursa principală de energie provine însă din adâncul oceanului, unde un val Kelvin descendent puternic, cu anomalii de peste 9 grade Celsius, se deplasează spre est. Apa caldă care urcă spre suprafață alimentează fenomenul și contribuie la menținerea intensității El Nino, inclusiv în sezonul de iarnă.
Vânturile de vest ating niveluri istorice, amplificând fenomenul
Un alt factor crucial în intensificarea „Super El Nino” îl reprezintă vânturile de vest din Pacificul ecuatorial. Analiza datelor pentru lunile iunie și iulie 2026 relevă cele mai puternice anomalii ale vânturilor de vest din ultimii 86 de ani, în zona ecuatorială centrală și vestică a Pacificului. Aceste vânturi accelerează deplasarea apelor calde din adâncul oceanului spre est, alimentând valul Kelvin. Prognozele indică persistența acestor anomalii până la sfârșitul lunii septembrie, sugerând o interacțiune puternică între ocean și atmosferă.
Prognozele numerice pe termen lung, inclusiv cele ale Centrului European pentru Prognoze Meteorologice Medii (ECMWF), plasează evenimentul în categoria celor mai puternice episoade El Nino înregistrate în istorie. Anomaliile în regiunea principală ENSO se apropie de +4 grade Celsius, un prag ce depășește cu mult definiția standard a unui „Super El Nino” (peste 2 grade Celsius peste media pe termen lung).
Atmosfera răspunde la schimbările oceanice
Impactul fenomenului El Nino nu se limitează la ocean. Atmosfera începe să reacționeze, circulația Walker, un indicator al mișcării aerului în regiunile tropicale, semnalând deja schimbări. Se observă o zonă extinsă de mișcare ascendentă a aerului deasupra Pacificului central și estic, asociată cu presiunea mai scăzută specifică El Nino. În vestul Pacificului, se înregistrează mișcare descendentă a aerului, iar în cazul unui „Super El Nino”, aceste structuri atmosferice pot deveni mai stabile. Indicele Multivariat ENSO, care combină date oceanice și atmosferice, a atins valori record în perioada iunie-iulie 2026.
Prognozele pentru toamna lui 2026 în Europa sugerează o circulație vestică și sud-vestică accentuată, ce ar putea aduce mase de aer mai calde. Temperaturile ar putea fi peste medie în mare parte a continentului, în special în regiunile centrale, vestice și sud-estice, în timp ce precipitațiile ar putea fi, de asemenea, peste normal.
Perioada decembrie 2026 – februarie 2027 se anunță a fi influențată de un tipar specific unui El Nino puternic, cu o zonă de presiune scăzută în Pacificul de Nord și una de presiune ridicată deasupra Canadei. Acest scenariu ar putea genera temperaturi peste normal în Canada și nordul Statelor Unite, dar sub normal în sudul Statelor Unite. În America de Nord, se anticipează o distribuție neuniformă a ninsorilor, cu posibile cantități sub medie în nordul SUA și sudul Canadei, dar peste medie în centrul și estul SUA și sud-estul Canadei. Pentru Europa, iarna 2026-2027 ar putea fi mai blândă, predominant vestică, cu temperaturi peste medie pe continent, excepție făcând zonele nordice, nord-estice și cele montane înalte.
Sursa: Libertatea
