România se confruntă cu un nou val de vulnerabilități economice, pe fondul tensiunilor internaționale și al instabilităților interne. După perioade de creștere modestă, dar relativ stabilă, economiștii avertizează că ansamblul de factori externi și interni adâncesc fragilitatea sistemului economic românesc, făcându-l mai susceptibil la șocuri imprevizibile.
Economia României, pe un teren fragil
Iulian Lolea, economist-șef al companiei Concordia, a tras un semnal de alarmă marți, în cadrul unei conferințe de presă, sugerând că țara noastră se află într-un moment extrem de delicat. „Economia românească este deja fragilă, iar un șoc extern suplimentar poate amplifica dezechilibrele existente”, a declarat oficialul. Aceste preocupări vin pe fondul unei creșteri modeste, dar stabile, din ultimii ani, dar și în contextul turbulențelor geopolitice care au marcat ultimele luni, mai ales în regiune și în zonele de interes pentru securitatea macroeconomică.
Tensiuni internaționale și vulnerabilitatea economică
Tensiunile generate de conflictul în Iran, despre care oficialii internaționali spun că pot avea repercusiuni multisectoriale, adaugă un nivel de incertitudine pentru piețele financiare globale și regionale. Îngrijorările sunt și legate de posibilele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și de impactul asupra prețurilor la energie, materiale și produse finished, care vor influența direct mediul economic românesc. În plus, criza geopolitică pune presiune pe stabilitatea fiscală și pe bugetul național, având în vedere posibilitatea unor noi valuri de creșteri ale prețurilor și ale costurilor de trai.
Riscuri și perspective pentru economia autohtonă
În acest context, economiștii avertizează că modelul de creștere economică adoptat până acum este extrem de vulnerabil la influențele externe. „Un șoc extern, fie el legat de fluctuațiile prețului la energie sau de instabilitatea politică de pe plan internațional, poate declanșa o reacție în lanț care să afecteze direct investițiile, consumul și stabilitatea financiară a țării”, explică Lolea. Acesta adaugă că, pentru a nu fi prinsă nepregătită, România trebuie să își consolideze reziliența economică, dezvoltând politici care să reducă dependența de factori externi și stimulând adaptabilitatea sectorului privat.
Contextul economic: de la recesiune temporară la posibila criză
De mai bine de un an, economia românească traversează o perioadă de relansare după perioada dificilă a pandemiei, însă această revenire pare să fie fragilă. Creșterea economică de anul trecut a fost relativ modestă, iar deficitul de forță de muncă și inflația în creștere reprezintă factori suplimentari de presiune, în timp ce incertitudinile geopolitice continuă să planeze. Potențialul de creștere pentru următoarele trimestre depinde însă, în mare măsură, de modul în care România va reuși să gestioneze aceste riscuri și să-și protejeze economia.
Prim-miniștrii și oficialii din domeniul economic au început să discute despre strategii de reziliență, însă până acum, răspunsurile concrete rămân limitate. Într-un climat în care tensiunile externe se intensifică, iar perspectivele economice globale devin tot mai imprevizibile, oficialii români trebuie să ia decizii rapide pentru a evita o nouă criză de proporții. Rizcul ca economia să fie lovită de un alt șoc extern este tot mai real, iar momentul de intervenție devine, mai mult ca oricând, esențial pentru stabilitatea națională.
