Câmpul magnetic al Pământului din perioada Ediacarană a fost caracterizat de fluctuații extreme, un comportament care a fost mult timp un mister pentru oamenii de știință. Recent, un studiu publicat în revista Science Advances a adus noi perspective asupra acelor vremuri, sugerând că aceste variații nu ar fi fost aleatorii, ci urmau un anumit tipar.
Perioada Ediacarană, situată acum aproximativ între 630 și 540 de milioane de ani în urmă, rămâne una dintre cele mai confuze perioade geologice pentru cercetători. În timpul acestei epoci, câmpul magnetic al planetei a prezentat fluctuații dramatice, aproape haotice, care au complicat eforturile de a reconstrui hărțile continentale și oceanele din acea vreme folosind metoda paleomagnetismului.
Modele contradictorii și teoria haosului magnetic
De-a lungul timpului, mai multe explicații au fost propuse pentru aceste fluctuații: de la mișcări rapide ale plăcilor tectonice până la teoria derivației polare reale, care presupune deplasarea întregii planete față de axa sa de rotație. Toate aceste ipoteze aveau în comun faptul că încercau să explice un comportament aparent nebihuit și dificil de urmărit.
Însă, un nou studiu condus de cercetători de la UNIVERSITATEA YALE oferă o interpretare diferită. În loc să considere aceste schimbări magentice ca fiind aleatorii, echipa a propus că ele ar putea avea o structură bine definită. Astfel, fluctuațiile în comportamentul câmpului magnetic nu ar fi fost nici pe departe un proces haotic, ci unul reglat de anumite reguli.
Descoperiri din rocile din Maroc
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au analizat mostre din straturi de rocă vulcanică din regiunea Anti-Atlas, din Maroc, bine conservate. Cu ajutorul unor instrumente de înaltă sensibilitate, echipa a studiat aceste mostre în detaliu, strat cu strat.
James Pierce, autorul principal al studiului, a explicat că precisia eșantionării a permis determinarea rapidității schimbărilor polilor magnetici în perioada Ediacarană. Rezultatele lor indică faptul că aceste variații au avut loc pe parcursul câtorva mii de ani, nu milioane. În plus, s-a observat că polii magnetici s-au deplasat urmând un tipar structurat, ceea ce contrazice teoria că fluctuațiile erau complet aleatorii.
Potrivit cercetătorilor, aceste rezultate elimină ideea că plăcile tectonice se deplasau rapid, într-un mod dezordonat. În schimb, comportamentul magnetic al Pământului ar fi fost influențat de un mecanism mai complex, în care polii se mutau în mod rezonabil, după reguli bine înțelese. Dacă aceste metode statistice se vor dovedi solide în timp, va fi posibilă corelarea între perioadele mai vechi și cele recente, pentru a obține o imagine coerentă a tectonicii plăcilor pe parcursul miliardelor de ani.
Cercetările continuă, iar următoarea etapă vizează extinderea acestui model către alte regiuni și epoci, pentru a înțelege mai bine evoluția magnetică a Pământului și impactul acesteia asupra condițiilor de pe planetă.
Recent, guvernul român a anunțat că va finanța proiecte de cercetare în domeniul geofizicii, cu scopul de a identifica noi locații cu potențial de studii magnetice avansate, în încercarea de a descoperi mai multe detalii despre comportamentul planetei în perioadele de criză geologică. Anunțul a fost făcut pe 14 februarie 2023, de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
