Guvernul avertizează asupra crizei personalului în justiție prin adoptarea unei măsuri urgente
Guvernul a decis, marți, să implementeze o serie de măsuri temporare în domeniul Justiției, menite să prevină aprofundarea deficitului de personal din instanțe și parchete. Această inițiativă vine într-un context dificil, în care sistemul judicial se confruntă de ani buni cu lipsa gravă a resurselor umane, impactată de dificultățile financiare, emigrația specialiștilor și restructurările administrative efectuate în ultimii ani.
Măsuri de animație a resurselor umane în justiție
Potrivit comunicatului citat de Agerpres, măsurile adoptate vizează, în principal, prelungirea cu un an a anumitor prevederi menite să stabilizeze fluxul de personal și să susțină menținerea funcționării instanțelor și parchetelor. Printre acestea, se numără, de exemplu, facilități pentru recrutare și menținerea personalului existent, precum și posibilitatea de a utiliza resurse din alte domenii pentru a acoperi deficitul. Contextul este acela de a face față unui sistem judicial care, deși esențial pentru funcționarea statului de drept, are în prezent dificultăți majore în recrutarea, reținerea și formarea personalului de specialitate.
Criza personalului în justiție nu este nouă, însă situația s-a accentuat în ultimii ani din cauza subfinanțării cronice și a deciziilor politico-administrative. În timp ce numărul de cazuri și complexitatea dosarelor a crescut, resursele umane au rămas insuficiente pentru a face față volumului de lucru. Aceasta a generat întârzieri în procesul judiciar, suprasolicitare pentru magistrați și personal auxiliar, precum și riscuri pentru calitatea justiției.
Contextul și impactul măsurilor de temporizare
Guvernul argumentează, prin comunicat, că aceste măsuri sunt „urgente și temporare”, având ca scop prevenirea blocajelor și asigurarea continuității actului de justiție până la implementarea unor reforme structurale de durată. În același timp, aceste decizii sunt percepute de mulți experți și organizații profesionale ca fiind măsuri de improvizație, ce nu abordează cauza fundamentală a crizei: lipsa unui plan de reformă pe termen lung în domeniu.
De-a lungul timpului, inițiativele din domeniul Justiției s-au concentrat atât pe măsuri de creștere a resurselor umane, cât și pe digitalizare și reamanajare a procedurilor. Cu toate acestea, lipsa unui plan strategic clar a dus la repetarea aceluiași scenariu: autoritățile încearcă, pe termen scurt, să mențină un sistem precar, fără a pune bazele unor reforme de ansamblu care să asigure sustenabilitatea pe termen lung.
Perspectiva și provocările viitoare pentru justiție
Adoptarea acestei ordonanțe de urgență vine într-un moment critici pentru sistemul judiciar românesc. Ministrul Justiției a subliniat, zilele trecute, necesitatea unor reforme fundamentale și a alocării unor resurse mai mari, însă acestea întârzie să-și arate eficiența în teren.
În condițiile în care criza personalului continuă să se adâncească, întrebarea pentru autorități rămâne dacă aceste măsuri temporare vor reuși să stabilizeze situația sau dacă vor doar amâna, pentru o perioadă, o reformă profundă și necesară. Experții avertizează că, fără intervenții durabile, răbdarea sistemului și încrederea publicului în justiție vor avea de suferit, iar riscul unui colaps administrativ devine tot mai real.
Administrația centrală trebuie să ia în considerare, pe termen lung, adaptarea sistemului la provocările actuale, inclusiv prin majorarea bugetului și reforme structurale, pentru ca sistemul judiciar să nu ajungă într-un impas inacceptabil. Până atunci, măsurile temporare anunțate sunt, cel mai probabil, doar un prim pas în încercarea de a tempra o criză care, dacă nu va fi tratată cu seriozitate, riscă să atragă consecințe grave pentru funcționarea statului de drept.
