Conform Digi24: Epave naziste ies la suprafață pe Dunăre, din cauza secetei
Fluviul Dunărea, la granița dintre Serbia și România, dezvăluie acum vestigii sumbre ale trecutului. O carenă ruginită, martoră tăcută a istoriei, și un catarg rupt pe care odinioară flutura steagul nazist, au ieșit la suprafață în apropierea portului sârbesc Prahovo. Fenomenul este cauzat de nivelul extrem de scăzut al apei din fluviu, atins în urma verii secetoase din Europa.
Zeci de nave de război germane din Al Doilea Război Mondial au reapărut pe cursul Dunării în Serbia. Unele dintre acestea sunt încă încărcate cu muniții și arme, adăugând un element de pericol descoperirii. Aceste epave aparțin flotei germane de la Marea Neagră, scufundată intenționat de naziști spre sfârșitul conflictului, în timp ce forțele sovietice înaintau spre vest.
Istoricii explică scufundarea navelor naziste
Potrivit istoricilor, aproximativ 200 de nave de război germane au fost scufundate în septembrie 1944, în zona Prahovo, în defileul Dunării. Ordinul de scufundare a venit în timp ce flota se afla sub focul armatelor sovietice. Scopul naziștilor a fost de a bloca avansarea flotei militare sovietice pe Dunăre, împiedicând astfel continuarea retragerii lor.
Aceste epave, blocate în apropiere de Prahovo, reprezintă acum un obstacol semnificativ și periculos pentru navigația pe Dunăre, mai ales în perioadele cu nivel scăzut al apei. Uniunea Europeană finanțează un program menit să elimine aceste epave, însă operațiunea este dificilă din cauza poziționării complicate a navelor.
Seceta pe Dunăre afectează și centralele nucleare
Seceta continentală nu are doar consecințe istorice, ci și probleme imediate. În România, autoritățile au fost nevoite să construiască un dig temporar pentru a devia apa din Dunăre către singurul reactor nuclear funcțional al țării, aflat la Cernavodă. Situația este similară și în Ungaria, unde nivelul apei la centrala nucleară de la Paks a scăzut periculos de mult, apropiindu-se de punctul în care ar putea fi necesară oprirea completă.
Atât centrala nucleară de la Paks, cât și cea de la Cernavodă, utilizează apa din Dunăre pentru răcire. Pe fondul scăderii drastice a nivelului fluviului, Ungaria și România și-au mărit importurile de energie electrică și au cerut populației și companiilor să își reducă consumul.
Impactul secetei asupra producției energetice și nevoia de investiții
Analistul Bogdan Maioreanu subliniază că seceta actuală de pe Dunăre nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un model continental documentat de încălzire. Aceasta ridică probleme pe termen scurt, dar are potențialul de a se repeta în anii următori, afectând producția energetică. Aproape jumătate din producția de energie electrică a României depinde, într-un fel sau altul, de resurse de apă.
Criza energetică actuală subliniază necesitatea urgentă a investițiilor în capacitățile de producție, transport și stocare a energiei electrice. ANRE estimează că România ar avea nevoie de 40-50 de miliarde de euro până în 2030 pentru a moderniza sectorul energetic. Proiectele majore, de la exploatările de gaze până la noi unități nucleare și centrale pe gaz, trebuie accelerate prin eliminarea barierelor legislative și procedurale.
Raportul „Starea climei în Europa 2025” al programului Copernicus indică faptul că Europa se încălzește rapid, cu temperaturi peste medie înregistrate pe aproximativ 95% din continent. Mai mult, 70% dintre râuri au avut debite sub medie. În România, debitul Dunării a scăzut dramatic, forțând Nuclearelectrica să oprească un reactor de la Cernavodă. De asemenea, centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier, care deservesc România și Serbia, funcționează la sub 50% din capacitate din cauza debitului redus al Dunării.
Sursa: Digi24
