Conform Libertatea: Creveții asiatici invadează Dunărea românească
O specie de creveți asiatici, originară din China, Japonia, Coreea și Vietnam, a cucerit apele dulci din România, devenind o prezență frecventă în Dunărea Inferioară și în complexul lagunar Razim. În doar câțiva ani, de la o simplă curiozitate, acești crustacei au ajuns să fie prinși în număr mare de pescari și chiar serviți în restaurantele din Delta Dunării. În localitatea Sarichioi, 100 de grame de creveți asiatici ajung să coste aproximativ 20 de lei.
Potențial invaziv semnificativ în ecosistemele locale
Cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) au confirmat în vara anului 2026, în urma unor campanii de monitorizare, prezența „unui număr foarte mare de indivizi” de Macrobrachium nipponense, denumirea științifică a creveteului oriental de râu. Această abundență ridică semne de întrebare cu privire la potențialul invaziv al speciei și la posibilele sale efecte asupra speciilor autohtone și a ecosistemelor. Deși originari din Asia, acești creveți de apă dulce au demonstrat o remarcabilă capacitate de adaptare și răspândire, inclusiv în ape cu salinitate ușor sporită, ceea ce le-a facilitat migrația între diferite bazine hidrografice.
Traseul invasionsării: de la acvacultură la Dunăre
Specia Macrobrachium nipponense nu există în mod natural pe teritoriul României. Ipoteza cea mai plauzibilă a specialiștilor indică Republica Moldova și Ucraina ca principale porți de intrare în bazinul Dunării. Studiile arată că acești creveți au fost introduși, în scop de acvacultură, în bazinul fostei Uniuni Sovietice. Un studiu publicat în 2022 în revista BioInvasions Records, realizat de biologul Victor Surugiu de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, conturează un traseu probabil. Se presupune că introducerea intenționată în lacul de acumulare Kuchurgan, în Republica Moldova, în 1986, a dus la extinderea lor spre râurile Turunciuc și Nistru. Din 2008, specia era deja semnalată în Delta Nistrului și în ferme piscicole din apropiere. Cercetătorii consideră că cel mai probabil transfer în bazinul Dunării s-a realizat din ferme piscicole din apropierea orașului Sarata, Ucraina, prin râul Sarata, limanul Sasic și, ulterior, printr-un canal ce leagă Sasic de Dunăre, ajungând pe brațul Chilia. Primele exemplare documentate în România au fost capturate în august 2021, în zona Galați, iar prezența femelelor cu ouă sugerează capacitatea lor de reproducere în noul mediu.
O nouă resursă gastronomică și un potențial impact ecologic
Capacitatea ridicată de reproducere, cu multiple generații de juvenili pe an, și rezistența la condițiile climatice locale contribuie la răspândirea rapidă a crevetele oriental. Această specie omnivoră, hrănindu-se cu larve, moluște, alge și chiar pești mici, a intrat deja în lanțul alimentar al Deltei, devenind hrană pentru pești precum știuca, șalăul sau somnul, dar și pentru păsări și mamifere. Pe lângă impactul ecologic, creveții asiatici reprezintă deja o atracție culinară. În restaurantele din Sarichioi, ei sunt propuși ca o specialitate locală, cu un preț accesibil. Cercetătorii de la INCDDD continuă monitorizarea atentă pentru a evalua pe termen lung consecințele acestei noi prezențe în ecosistemele acvatice românești.
Sursa: Libertatea
