Conform Antena 3: Reactorul 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă va fi oprit în următoarele două zile, pe fondul atingerii unui prag critic de -230 centimetri al nivelului Dunării, o situație fără precedent în ultimele decenii. Imaginile satelitare și datele oficiale indică o secetă severă în Europa Centrală, regiune responsabilă pentru aproximativ 80% din debitul total al Dunării.
În spațiul online au proliferat teorii ale conspirației, una dintre cele mai vehiculate fiind legată de presupusul „furt” al apei Dunării de către țări precum Germania, Austria sau Ungaria, prin rerutări sau stocări pentru necesități proprii. Inginerul Paul Gheorghiescu, cu peste 45 de ani de experiență în sectorul hidroenergetic, a explicat pentru antena3.ro imposibilitatea științifică a unui astfel de scenariu.
Aportul țărilor din amonte, nesemnificativ
Este firesc să apară suspiciuni asupra vecinilor din amonte, bănuiți de intenții ascunse privind reținerea apei din Dunăre. Totuși, realitatea este alta. „Aportul părții superioare a bazinului Dunării, respectiv Germania și Austria, nu este deosebit de mare”, a declarat inginerul Paul Gheorghiescu, specialist în hidroenergetică și gospodărirea apelor.
Acesta a precizat că „40-50% din apa Dunării vine de aici, de foarte aproape, din zona Belgradului, unde sunt principalii afluenți ai acestei zone: Drava, Velika Morava și Sava. Iar de pe malul stâng, vine Tisa”. Faptul că grosul alimentării Dunării provine din zona sârbească face ca eventuale încercări de a reține apă din amonte să fie ineficiente.
Hidrocentralele germane, departe de a fi capabile de „furt”
Germania, cea mai mare economie europeană, ar fi, teoretic, statul cel mai capabil să implementeze un astfel de scenariu, care ar necesita resurse financiare, inginerești și logistice considerabile. Germania dispune de 13 hidrocentrale pe Dunăre. Cele mai puternice dintre acestea, precum Kachlet, Geisling și Bergheim, au o putere maximă de 53 MW, comparativ cu cei 194,4 MW ai Porților de Fier 1.
Aceste hidrocentrale germane nu dispun de lacuri de acumulare mari, ci de „stăvilare” sau baraje mobile, folosite în principal pentru hidroenergie și navigație, neavând capacitatea de a influența volumele de apă ale fluviului. Deși Bavaria dispune de 27 de rezervoare de apă cu o capacitate totală de 180 de milioane de metri cubi, acest volum este considerat „extrem de mic” de către inginerul Gheorghiescu, în comparație cu cei 42 de miliarde de metri cubi care reprezintă resursa anuală de apă a României. La un debit mediu al Dunării de 6.000 de metri cubi pe secundă, cele 180 de milioane de metri cubi s-ar „umple” teoretic în câteva ore, însă lipsa unei infrastructuri care să permită rutarea Dunării spre aceste lacuri face acest scenariu nerealist. În practică, un debit de 100 de metri cubi pe secundă ar umple un astfel de rezervor în aproximativ o lună.
România, printre țările afectate de secetă
Seceta afectează numeroase localități din România. La data de 9 august 2026, nivelul de umplere al celor 39 de lacuri de acumulare era de 70,63%, asigurând necesarul de apă brută pentru beneficiari din surse de suprafață. Se estimează că la sfârșitul lunii august, cele 40 de lacuri principale vor avea un coeficient de umplere de aproximativ 66%.
181 de localități din România, care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, sunt afectate de deficitul de apă, alimentarea făcându-se cu restricții sau intermitent. Județele cele mai afectate sunt Alba (45 de localități), Neamț (39) și Bihor (30). Alte 96 de localități, cu sisteme de alimentare parțiale sau inexistente, sunt afectate, majoritatea în Botoșani (55).
Stocarea apei, realizată din primăvară, nu în timpul secetei
Expertul Paul Gheorghiescu subliniază că țările riverane, inclusiv România, și-au constituit rezervele de apă încă din primăvară. „Ei au reținut în aprilie-mai-iunie, când vin volumele mari din topirea zăpezilor. Nu au reținut în perioada de secetă”, a explicat inginerul. Conform datelor hidrologice germane, Dunărea a înregistrat niveluri mai scăzute în 2026 comparativ cu 2025, scăderi vizibile și din satelit.
Situația este similară și în Austria și Ungaria, unde nivelurile Dunării au atins minime istorice. La Budapesta, s-au înregistrat doar 28 de centimetri, blocând numeroase nave de marfă. Teoria conform căreia ungurii ar fi deviat ape din Tisa pentru irigarea unui parc natural este adevărată, însă volumul de 2 milioane de metri cubi este neglijabil în comparație cu debitul Dunării. „Nimeni nu poate influența, punctual, Dunărea, pentru că grandoarea, desfășurarea în spațiu a Dunării, este foarte mare”, a conchis inginerul Gheorghiescu, subliniind că seceta, nu intervențiile umane, este cauza principală a situației actuale.
Sursa: Antena 3
