Transportul feroviar de mărfuri în România a înregistrat o scădere semnificativă în 2025 față de anul anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS) și citate de Agerpres. Volumul total de mărfuri transportate pe cale ferată a coborât cu 5,7%, marcând un recul pe fondul dificultăților din industrie și a unei scăderi generale a activităților economice legate de transportul feroviar.
Interesant, singura zonă care a înregistrat o creștere a fost transportul de tranzit, care a crescut cu 54,7% comparativ cu 2024. Această schimbare reflectă o posibilă mutare a fluxurilor comerciale sau o adaptare a partenerilor internaționali la condițiile pentru traficul tranzitat prin România. Însă, în comparație cu scăderea generală, această cifră pare a fi o excepție în contextul unui declin general al volumelor de transport de mărfuri.
Declin și în transportul de pasageri și de marfă pe calea ferată
Pe segmentul pasagerilor, situația nu a fost mai favorabilă. În 2025, transportul de călători a scăzut cu 9,1% față de anul precedent, ajungând la cel mai slab nivel din ultimii ani. Potrivit datelor INS, locomotivele destinate transportului de mărfuri au fost mai puțin active, rulând zilnic cu 18,6% mai puțin în comparație cu 2024.
„Reducerea volumelor atât la transportul de mărfuri, cât și la cel de pasageri, indică o tendință de declin durabil, în condițiile în care infrastructura nu a suferit schimbări majore”, explică un expert în domeniu. Chiar dacă segmentul de tranzit a avut creșteri, acestea nu au fost suficiente pentru a contrabalanca scăderea generală a activităților feroviare din țară.
Declinul locomotivei de marfă nu s-a tradus doar în cifre. Terapia zilnică a trenurilor de mărfuri a fost redusă semnificativ, fapt ce afectează și celelalte aspecte ale industriei și economie locale, inclusiv operarea infrastructurii și angajații din domeniu.
Factori care influențează scăderea transporturilor feroviare
Analiza pieței indică o combinație de factori care au condus la această situație. Criza economică globală și fluctuațiile pieței europene au afectat fluxurile comerciale, inclusiv cele care tranzitează România.
De asemenea, competiția cu alte moduri de transport are un impact major. Transportul rutier, mai flexibil și adesea mai rapid, continuă să fie preferat pentru o parte din activitățile de distribuție de marfă, odată cu îmbunătățirea infrastructurii rutiere și a logisticii auto.
Situația infrastructurii feroviare a fost de asemenea semnalată ca un impediment în modernizarea și eficientizarea activităților. Mulți operatori de profil se plâng de condițiile de infrastructură, de necesitatea unor investiții pentru modernizarea rețelei și de dificultățile legate de reglementările și tarifarea serviciilor feroviare.
Un alt aspect important îl reprezintă politicile publice, recent orientate mai mult spre sustenabilitate și promovarea transportului feroviar, dar rezultatele încă se lasă așteptate. În plus, instabilitatea legislativă și birocrația complexă continuă să fie obstacole în dezvoltarea soluțiilor alternative de transport.
Un reprezentant al administrației feroviare a afirmat că situația va necesita măsuri concrete pentru stimularea și modernizarea sectorului, dar rezultatele directe vor fi vizibile pe termen mediu și lung.
Ceva mai recent, operaționalizarea noului terminal de cargouri din portul Constanța, planificată pentru începutul lunii martie 2023, va fi testată în următoarele luni, cu scopul de a spori fluxurile de mărfuri și de a sprijini redresarea sectorului feroviar.
