Un automotor care asigura cursa spre Bucureștiul central s-a defectat sâmbătă dimineață, generând întârzieri și perturbări pe ruta Aeroport Otopeni – Gara de Nord. Trenul RM 7912, format din automotoarele Siemens Desiro AM 2076 și 2084, plecase din Aeroport la 5:52 și avea ca oră estimată de sosire în Capitală 6:17. Însă, problemele tehnice apărute la intrarea în stația CF Mogoșoaia au dus la blocaj și întârzierea de aproape o oră și jumătate.
Deși situația a fost remediată rapid, trenul a ajuns în Gara de Nord cu o întârziere de 46 de minute, aceasta fiind cauza unui disconfort pentru mulți navetisti care se baza pe serviciile CFR. Incidentul a generat, de asemenea, decizii importante din partea companiei de stat, iar în urma defectării, au fost anulate trenurile 7913 și 7916 pe traseul București Nord – Aeroport Otopeni, precum și alte câteva servici din aceeași rută, pentru a evita apariția unor situații similare de defecțiuni sau suprasolicitare.
Aceasta nu este prima problemă majoră a transportatorului feroviar de stat, însă perturbările de sâmbătă evidențiază, încă o dată, dificultățile cu care se confruntă infrastructura feroviară din România, în special pe rutele care deservește Bucureștiul și aeroportul internațional. În acest context, autoritățile încearcă să restructureze, pe termen lung, rețeaua și serviciile, însă rezultatele concrete întârzie să apară.
Un alt aspect mai puțin cunoscut și mai trist, dar la fel de relevant, îl reprezintă „trenurile Tezaur” — vagoane de epocă, cu o istorie încărcată, abandonate și uitate într-o remiză din apropierea Mogoșoaiei. Aceste trenuri, odinioară simboluri ale luxului și ale trainicului patrimoniu românesc, se află acum într-un stadiu avansat de degradare, devenind adăposturi pentru animalele maidaneze și sursă de mizerie.
Cele trei vagoane de patrimoniu – trenul regal, cel Călugăreni și Moldovița – sunt într-o stare avansată de degradare. Mobilierul original al trenului regal, întâlnit în anul 1928, e acum deteriorat, iar mocheta plină de mucegai devine un simbol al neglijenței față de moștenirea culturală. În cazul trenului Călugăreni — cel mai vechi din România, fabricat în 1866 și folosit de Carol I pe prima cale ferată a țării — starea de conservare este chiar mai gravă, cu igrasie, mucegai și cuiburi de viespi în interior, în vreme ce tavanul de lemn începe să se deterioreze din cauza infiltrațiilor de apă.
Deși aceste vagoane aparținând Ministerului Transporturilor și sunt clasate ca parte a patrimoniului național, toate se află în posesia unei companii deținută de stat, Societatea Feroviară de Turism, aflată în faliment. De peste un an, lichidatorul judiciar a propus ca aceste trenuri de epocă să fie donate statului, însă procedurile birocratice au condus la amânări și blocaje, iar până acum, trenurile au rămas abandonate, vechi și mizerabile.
Pe lângă problemele de conservare, lipsa unei gestionări adecvate ale acestor bunuri valorice este alarmantă. Câteva inițiative, precum proiectul discutat în ianuarie 2025 de către Ministerul Transporturilor pentru preluarea trenurilor, nu au avansat nici până în prezent, lăsând aceste simboluri ale istoriei feroviare în paragină.
Experții și pasionații de patrimoniu atrag atenția asupra deplorabilei stări a acestor vagoane, care ar putea fi restaurate și valorificate ca muzeu mobil, atragând turiști și iubitori de istorie feroviară. În contextul dificilelor provocări cu infrastructura rutieră și feroviară din România, problemele legate de degradarea patrimoniului mobil devin un simbol al pierderii identitară și al neglijenței față de istorie.
Până când situația acestor trenuri de epocă va fi soluționată, ele continuă să rămână în uitare, acoperite de praf, mucegai și uitare, simboluri ale unei moșteniri pe cale de dispariție, dar cear putea avea o renaștere dacă se vor găsi sprijin și resurse. Între timp, pământul și buruienile acoperă aceste relicve, în timp ce autoritățile și society-ul civil trebuie să decidă dacă și cum vor redescoperi și proteja patrimoniul feroviar național, înainte ca acestea să dispară definitiv.
Sursa: Buletin.de
