Dosarul Tel Drum, în care Liviu Dragnea este acuzat de fapte de corupție, a fost din nou amânat la Tribunalul București. Procedura de cameră preliminară a fost reluată după o serie de decizii ale Curții Constituționale a României (CCR) care au exclus Serviciul Român de Informații (SRI) din dosarele penale, punând în discuție legalitatea probelor. Procesul se confruntă cu multiple obstacole, iar avocații apărării contestă probele strânse de procurori.
Traseul sinuos al dosarului Tel Drum
Între anii 2016 și 2019, în perioada de maximă influență politică a lui Liviu Dragnea, Curtea Constituțională a emis o serie de decizii care au afectat modul în care erau instrumentate dosarele de corupție. Aceste decizii au restricționat implicarea SRI în anchetele penale.
Până în 2016, interceptările telefonice erau realizate în baza mandatelor emise de judecători, deoarece infracțiunile de corupție erau considerate o amenințare la siguranța națională. După 2016, CCR a emis trei decizii importante, care au schimbat radical regulile jocului. Decizia 51/2016 a stabilit neconstituționalitatea implicării SRI în dosarele penale ca „alte organe specializate ale statului”. Ulterior, Decizia 26/2019 a declarat neconstituționale protocoalele dintre Parchetul General și SRI. În fine, Decizia 55/2020 a interzis utilizarea înregistrărilor obținute pe Mandate de Siguranță Națională (MSN) ca probe în procese penale.
Consecința directă a acestor decizii a fost golirea dosarelor de corupție de probe, deoarece efectele hotărârilor CCR s-au aplicat retroactiv. În cazul Dosarului Tel Drum, procedura de cameră preliminară a fost suspendată timp de aproape doi ani, timp în care Înalta Curte a verificat legalitatea mandatelor de interceptare. Instanța supremă a constatat nelegalitatea a 31 de mandate de interceptare emise între 2007 și 2009.
Echipele operative DNA-SRI, un nou obstacol
Odată cu reluarea procedurii de cameră preliminară în Dosarul Tel Drum, avocații au solicitat Tribunalului București clarificări suplimentare. Aceștia au cerut informații despre eventuala cooperare dintre DNA și SRI în cadrul anchetei. Inculpații au ridicat obiecții cu privire la modul în care au fost puse în executare mandatele de supraveghere tehnică.
De asemenea, avocații au solicitat emiterea unor adrese către SRI și DNA pentru a afla detalii despre activitățile desfășurate de SRI în baza mandatelor de supraveghere tehnică. Un alt aspect important a fost legat de aplicarea protocolului dintre DNA și SRI, precum și existența unor echipe operative comune în cadrul anchetei. Instanța a amânat termenul pentru 17 aprilie 2026.
Prejudiciul depășește 100 de milioane de lei
Liviu Dragnea este trimis în judecată în acest dosar din octombrie 2022. Acuzațiile se referă la constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu, fapte comise între 2001 și 2017. Procurorii DNA susțin că s-a acționat pentru atribuirea unor contracte „cu dedicație” firmei Tel Drum SA, prin care au fost obținute ilegal fonduri europene și naționale.
Prejudiciul total în Dosarul Tel Drum depășește 110 milioane de lei, echivalentul a peste 22 de milioane de euro. Reamintim că Liviu Dragnea a fost anterior condamnat în alte două dosare: Dosarul Referendumului și Dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. În ultimul dosar, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
Sursa: Libertatea