Procesul despre retrocedarea Parcului IOR, unul dintre cele mai vechi și frecvent disputate spații verzi din București, a fost reluat în instanță, însă cu un nou obstacol: implicarea moștenitorului fosta proprietară, Petre Băjenaru. Acest fapt readuce în prim-plan controversele legate de legalitatea retrocedărilor și de interesul politic și imobiliar ce învăluie unele dintre cele mai sensibile terenuri ale capitalei.
Procedura, inițiată de Grupul Civic IOR-Titan, solicită anularea actelor de retrocedare din 2005, emis de fostul primar general, Adriean Videanu. La acea vreme, o porțiune de 12 hectare din Parcul IOR, construit pe terenul fostei brigăzi militare, a fost retrocedată razelor către moștenitoarea Mariei Cocoru, o femeie a cărei familie își avea fundația în zona Lake Arena, în cartierul Titan. Cu toate acestea, opoziția față de acest act a fost dură și persistă până astăzi, fiind susținută de activiști și cetățeni din comunitate.
Ședința recentă de la Tribunalul București a fost marcată de acuzații și contraacuzții, apărările încercând să blocheze reluarea cauzei. Avocații reprezentanților fostei proprietare, acuzați că au formulat cereri ilegale, au contestat decizia de reluare, invocând lipsa de procedură. Insolvența procesului a escaladat când avocații lui Băjenaru au cerut chiar schimbarea judecătorului, pe motiv că acesta nu ar fi imparțial. În ciuda acestor încercări, instanța a decis să continue examinarea cazului, pe fondul controversei intense care a dominat sala.
Un aspect delicate al procesului îl reprezintă poziția avocatei Grupului Civic, care a solicitat imediat mostra în original a certificatului de moștenitor, criticând lipsa de transparență în furnizarea documentelor. “Nu putem obliga notarul să prezinte certificatul de moștenitor, însă vom face solicitarea pentru verificarea autenticității,” a răspuns judecătorul, lăsând deoparte discuțiile formale. În același timp, avocata lui Băjenaru a anunțat intenția de a depune o recuzare pe motiv de lipsă de imparțialitate a magistratului, ceea ce prelungește și mai mult așteptarea unei decizii finale.
Implicarea lui Băjenaru în dosar aduce în discuție și contextul său familial și afacerile, cele din urmă fiind legate de un lung șir de controverse și investigații jurnalistice. Înainte de a fi recunoscut oficial ca moștenitor al Mariei Cocoru, acesta avea deja o reputație de om de afaceri influent, cu conexiuni politice și participări constante în domeniul imobiliar. În plus, susținătorii săi au fost conectați și la finanțări politice, fiind amintiți în documente ale statului drept persoane cu contribuții însemnate la viața politică locală — mai precis, susținătorii Partidului Democrat, cu donații ce depășeau 40 de milioane de lei vechi.
Controversele se extind dincolo de tribunal, în zona concretă a Parcului IOR. În ultimii ani, terenul a fost scena unui adevărat “masacru” ecologic, cu incendieri și tăieri ilegale, în ciuda protestelor și acțiunilor cetățenești de vigilentă. Tăierile au fost adesea motivate de interese imobiliare, însă au fost sancționate cu amenzi simbolice, de doar câțiva zeci de lei pe copac. În ciuda acestei situații, vegetația a fost aproape complet distrusă, iar spațiul a devenit, prin ochii comunității, o ruină ecologică și un simbol al faptelor nesfârșite de retrocedare și speculație.
Implicarea moștenitorului și tensiunile din instanță indică faptul că lupta pentru Parcul IOR nu s-a încheiat și că, în curând, se va decide dacă această zonă poate fi păstrată ca parc public sau va fi transformată în altceva, conform intereselor celor cu acces la justiție și politică. În timp ce procesul continuă, cetățenii așteaptă o decizie care să reafirme valorile spațiului verde și să încurajeze o abordare mai responsabilă în gestionarea terenurilor din București.
