Decizia fostului președinte american Donald Trump de a submina ordinea globală existentă continuă să producă valuri în mediul politic și academic, iar pentru mulți, ea reprezintă o schimbare profundă în modul în care SUA percep și își exercită influența în lume. În timp ce unele viziuni despre această abordare sunt critice, altele încearcă să ofere o interpretare mai nuanțată, explicând motivațiile și consecințele unei astfel de strategii.
O nouă viziune despre rolul SUA în lume
De la campania sa din 2016 și până la finalul mandatului, Donald Trump a promovat o politică externă care s-a distanțat clar de paradigma trecută, bazată pe alianțe convenționale și angajamente multilaterale. În opinia sa, ordinea mondială stabilită după cel de-al Doilea Război Mondial a fost, în mare măsură, un sistem în favoarea intereselor americane, dar și un mecanism de control global în care alte națiuni și-au găsit limite.
La nivel teoretic, această viziune a fost adesea justificată prin prisma realismului politic, o paradigmă care susține că națiunile acționează în primul rând conform propriilor interese, în contextul unui sistem internațional anarhic. Specialiștii atrag atenția că, pentru Trump, acest sistem a devenit incompatibil cu obiectivele naționale ale Statelor Unite, iar așa-numita “ordine mondială taumatizată” a fost considerată un obstacol în calea statalității americane.
Industrii artificiale și interpretări din lumea academică
În mediul academic, aceste schimbări au generat o industrie artizanală, în care experți și catedre de specialitate încearcă să redea viziunea fostului președinte asupra modului în care funcționează lumea. Profesorii și analiștii au invocat adesea termenii de “realism nemilos” sau “politică de putere”, încercând să explice de ce nu se pot aștepta compromisuri sau soluții multilateraliste de la un personaj precum Trump.
Tocmai această abordare a fost criticată de alții, care argumentează că ea restrânge complexitatea geopoliticii la o simplă joacă de interese și ambiții personale sau de partid. Însă, pentru former președinte, această viziune fusese clarificatoare: SUA trebuie să reacționeze dur în fața provocărilor externe și să-și apere propriile beneficii, chiar dacă acest lucru înseamnă redistribuirea sau chiar abandonarea unor angajamente internaționale.
O influență durabilă asupra politicii globale
Este însă dificil să se estimeze dacă această viziune va avea un impact de durată sau dacă va fi o etapă în evoluția politicii americane. În momentul de față, administrațiile viitoare, indiferent de orientare, se confruntă cu realitatea unor schimbări urgente în dinamica globală: războiul din Ucraina, extinderea influenței Chinei și fragilitatea alianțelor tradiționale. În astfel de contexte, ideea lui Trump privind “scoaterea de pe tapet” a ordinii mondiale pentru a prioritiza interesele naționale rămâne relevantă, chiar dacă nu este acceptată unanim.
Deocamdată, însă, această strategie a marcat o reconfigurare a modului în care americanii privesc responsabilitatea lor globală. În timp ce criticii avertizează asupra riscurilor pe termen lung pentru stabilitatea internațională, susținătorii argumentează că Statele Unite trebuie să-și asume mai curajoare un rol mai assertiv, adaptat unei lumi în continuă schimbare. Rămâne de văzut dacă aceasta este doar o mutare temporară sau dacă va rescrie, odată pentru totdeauna, modul în care SUA participă la governarea lumii.
