USR și liderul său, Dominic Fritz, reacționează ferm la amenințările îndreptate împotriva jurnalistei Emilia Șercan
Liderul USR, Dominic Fritz, a făcut o declarație publică în care solicită Partidului Social Democrat (PSD) să se delimiteze clar de actele de intimidare și amenințări la adresa jurnalistei Emilia Șercan, cunoscută pentru investigațiile sale riguroase și curajoase. Într-un mesaj adresat publicului, Fritz a afirmat că într-o societate democratică, jurnaliștii nu trebuie ocrotiți de presiuni sau amenințări, ci, dimpotrivă, trebuie sprijiniți în exercitiul profesiei lor.
“Rog PSD să se delimiteze public și imediat de amenințările și intimidările îndreptate împotriva jurnalistei Emilia Șercan”, a spus liderul USR marți, într-o declarație transformată rapid într-un apel la responsabilitate pentru toate forțele politice. Acesta a insistat că „într-o democrație, jurnaliștii nu sunt subordonați puterii. Nu trebuie intimidați atunci când își fac meseria. Nu sunt obligați să fie comozi.”
Reacția politică și apelul pentru protejarea libertății presei
Declarația liderului USR a fost făcută într-un context în care incidentul de intimidare împotriva jurnalistei Emilia Șercan a stârnit reacții în lanț din partea reprezentanților opoziției și a societății civile. În ultimele zile, Șercan a relatat că a primit amenințări cu moartea și mesaje de intimidare din partea unor persoane necunoscute, în contextul investigațiilor sale despre legături între anumite cercuri politice și oameni de afaceri controversați.
Fritz a amintit că jurnaliștii trebuie protejați de orice formă de presiune pentru a-și putea desfășura activitatea în condiții de siguranță și independență, iar statul are obligația să asigure acest lucru. În același timp, liderul USR și-a exprimat speranța că nu se va ajunge la situații în care autoritățile vor tolera astfel de acte de intimidare, insistând pe necesitatea rezolvării rapide a cazurilor și pe pedepse stricte pentru cei responsabili.
Contextul atacurilor asupra jurnaliștilor în România
De-a lungul anilor, România s-a confruntat cu multiple situații în care jurnaliști curajoși au fost ținta intimidărilor, amenințărilor, sau chiar violenței, în special cele care investigau corupția și abuzurile din sistem. Cazul Emiliei Șercan a fost doar ultimul în șirul de incidente care ridică semne de întrebare cu privire la gradul de siguranță al mass-media critice și a celor care încearcă să aducă la lumină adevărul despre corupție și abuzuri ale puterii.
Uniunea Europeană și organizațiile internaționale pentru libertatea presei au reacționat în mod repetat, condamnând această tendință de intimidare și solicitând autorităților române să asigure un mediu în care jurnalistii pot lucra fără frică pentru integritatea lor fizică și profesională. În România, însă, astfel de apeluri rămân adesea fără răspuns concret, iar tonul acțiunilor punitive trebuie să fie clar și ferm pentru a trimite un semnal de ripostă împotriva intimidărilor.
Perspective și urmăriri legislative
În ultimele săptămâni, coaliția politică a discutat despre inițiative menite să întărească protecția jurnaliștilor, însă numeroși specialiști și organizații civice avertizează că aceste măsuri trebuie să fie implementate cu strictețe și să aibă efecte concrete, pentru a evita doar declarații de intenție.
În acest timp, situația Emiliei Șercan continuă să fie monitorizată cu atenție, iar autoritățile sunt chemați să dea un răspuns clar, cât mai rapid, pentru a demonstra angajamentul de a apăra libertatea presei. În absența unor măsuri eficiente, riscul ca astfel de acte de intimidare să se repete rămâne uno dintre cele mai mari obstacole în calea unui spațiu public liber și responsabil.
Reacția fermă a liderului USR și apelul său la solidaritate și responsabilitate pun în lumină și preocuparea societății pentru menținerea democrației și pentru asigurarea unui mediu în care adevărul poate fi spus fără teama de represalii. În aceste condiții, tot mai mulți actori civici speră ca autoritățile să acționeze cu promptitudine și să reafirme clar că astfel de atacuri nu vor fi tolerate.
