Consiliul Concurenței a deschis o anchetă oficială împotriva companiei Digi România, suspectată de abuz de poziție dominantă pe piețele de televiziune, internet fix, telefonie fixă și, mai recent, în segmentul telefoniei mobile. Investigația, lansată cel puțin din 2015, vine pe fondul unui climat tensionat pe piața telecom din România, unde Digi a devenit, în ultimii ani, cel mai nostru operator prin numărul de portări mobile, mulțumită ofertelor extrem de atrăgătoare din punct de vedere al prețurilor.
Digi România susține însă că orice acuzație legată de practici incorecte sau de vânzare sub costuri ar fi nefondată. Compania afirmă că oferă servicii „la prețuri corecte și profitabile” și respinge categoric ideea de subvenționare încrucișată sau de practici de prețuri incorecte menite să distorsioneze concurența. Cu toate acestea, investigația autorităților de concurență se bazează pe suspiciuni și pe analize ale practicilor comerciale ale operatorului, în condițiile în care poziția dominantă a Digi pe anumite segmente de piață atrage îngrijorări privind eventuale abuzuri.
### Ce presupune poziția dominantă și de ce este importantă
Conceptul de poziție dominantă în piață, conform legislației europene și românești, se referă la capacitatea unei companii de a influența condițiile de concurență fără a fi constrânsă prea mult de alți jucători. De obicei, dacă o companie se află într-o astfel de poziție, nu înseamnă neapărat că practica ilegal, ci-i conferă oportunitatea de a-și favoriza interesele într-un mod care poate afecta sănătatea pieței.
Investigațiile acum vizează dacă Digi a utilizat această putere pentru a bloca competiția, pentru a exclude rivali sau pentru a manipula condițiile de tranzacționare în mod neloial, mai ales pe segmente precum televiziune, internet fix și telefonie fixă, unde se bucură de o poziție foarte puternică. Surse apropiate anchetei indică faptul că autoritatea analizează dacă au fost făcute reduceri țintite, oferte selective sau practici de prețuri inechitabile, care ar putea avea impact negativ asupra întregii piețe.
### Acuzația de subvenționare încrucișată și explicațiile Digi
Printre cele mai discutate aspecte ale anchetei se numără presupusele practice de „subvenționare încrucișată”. Aceasta se referă la posibila situație în care un operator vinde servicii mobile la prețuri extrem de mici, chiar sub cost, și acoperă diferența din alte segmente de piață în care deține o poziție dominantă, precum internetul fix sau televiziunea. Acest tip de strategie ar avea ca scop atragerea rapidă a clienților și consolidarea poziției de lider, dar poate produce dezechilibre competitive majore.
Digi respinge aceste acuzații și precizează că modelul său de afaceri se bazează pe eficiență și pe prețuri „profitabile”, fără vânzare sub costuri sau mecanisme de subvenționare între servicii. Compania afirmă că oferă tarife competitive, însă în limitele legii și fără a favoriza anumite segmente în detrimentul altora.
### Piața mobilă și portările record, un factor de presiune
Într-un context în care portarea numerelor mobile a explodat, Digi a înregistrat un număr record de mutări de numere în ultimul an, peste 782.000. Această tendință indică o percepție favorabilă a consumatorilor față de ofertele companiei, dar și o competiție acerbă pe prețuri și pachete. În total, peste 1,45 milioane de români și-au schimbat operatorul de telefonie mobilă, ceea ce a tensionat considerabil scena competitivă.
Aceste cifre explică și de ce orice suspiciune de practici tarifare incorecte sau de poziție dominantă devine atât de sensibilă. În condițiile în care tot mai mulți clienți aleg portarea pentru a beneficia de oferte mai avantajoase, operatorii simt presiunea să încerce să-și păstreze și chiar să-și crească cote de piață, uneori apelând la metode discutabile.
### Ce urmează în cazul Digi și reprimarea eventualelor abateri
Digi a recunoscut oficial existența unei investigații și a menționat că a informat public și investitorii despre această situație. În același timp, compania subliniază că până în prezent nu are cunoștință despre natura exactă a plângerii și că va coopera transparent cu autoritatea de concurență. Reprezentanții companiei susțin că nu au fost notificați oficial cine a depus plângerea și preferă să nu comenteze în detaliu aspecte specifice.
În schimb, oficialii Consiliului Concurenței indică faptul că au efectuat inspecții inopinate și că, dacă se vor dovedi practici ilegale, Digi ar putea suporta sancțiuni drastice, inclusiv amenzi de până la 10% din cifra de afaceri anuală. Anchetele de această tip pot dura ani, în funcție de complexitate, fiind dificil de anticipat acum dacă rezultatele finale vor confirma sau nu suspiciunile.
Pe măsură ce ancheta avansează, toate intertwicește un peisaj extrem de dinamic, unde atât Legislația, cât și strategia de business a operatorilor, vor fi puse sub lupa unor autorități tot mai atente la menținerea unei piețe corecte și competitive. În aceste condiții, rămâne de văzut dacă autoritățile vor decide să ia măsuri concrete sau dacă, în final, peisajul telecom din România va rămâne, așa cum a fost, dominat de marii jucători, cu Digi în prim-plan.
