Dezbaterea privind inteligența artificială readuce în prim-plan o întrebare fundamentală pentru viitorul sistemului educațional universitar din România: cum definim scopul educației superioare? În contextul în care AI devine tot mai prezent în societate, există temeri tot mai intense legate de modul în care universitățile se vor adapta, dacă vor reuși să mențină relevanța și să răspundă noilor cerințe ale unei lumi în continuă automatizare.
Riscul unei distorsiuni în definirea scopurilor educației
În ultimii ani, accentul pe tehnologizare a fost tot mai pronunțat în rândul instituțiilor academice din țară, însă percepția generală indica până acum o adaptare lentă. Creșterea utilizării AI în diverse domenii, de la medicină la inginerie, a readus în discuție adevărata menire a universităților. Sunt acestea pregătirea pentru piața muncii, dezvoltarea gândirii critice sau doar transmiterea unor cunoștințe? Răspunsul devine mai dificil pe măsură ce tehnologia preia din însăși esența procesului educațional.
Specialiștii avertizează că dacă universitățile nu își vor reevalua rolul și nu vor defini clar scopurile educației în era AI, riscă să devină simple depozite de informație sau baze de date, fără a dezvolta abilități precum inovarea, adaptabilitatea sau gândirea critică. În același timp, există și temeri ca universitățile să se limiteze la modele tradiționale, chiar dacă realitatea tehnologică cere o schimbare radicală.
Universitățile trebuie să se adapteze la noile cerințe
Dificultatea constă în modul în care instituțiile de învățământ superior vor reuși să integreze AI în curricula lor. Unele universități autohtone au început deja să experimenteze, introducând module de programare sau analiză de date, însă schimbarea rămâne fragilă și incompletă. În plus, sistemul de evaluare trebuie reformat, astfel încât să nu pună accent doar pe cunoștințe teoretice, ci și pe competența de a lucra cu tehnologiile emergente.
Reforma educației universitare în România necesită o viziune strategică clară, pentru a evita ca Universitățile să rămână în urma rapidității cu care se dezvoltă AI. În același timp, se resimte o nevoie acută de colaborare între mediul academic, industrie și autorități, pentru crearea unui cadru adaptat, capabil să pregătească nu doar specialiști pentru piața muncii, ci și cetățeni informați și critici într-o societate digitalizată.
Proiectul de lege pentru promovarea inovării în educație, lansat în februarie 2023, prevede inițierea unor programe pilot de digitalizare în mai multe universități din țară, cu un buget de 30 milioane de euro. Acest demers vizează, în principal, crearea de laboratoare moderne pentru studenți, dar și formarea profesorilor pentru a putea integra AI în procesul educațional. Până la începutul anului universitar viitor, aceste inițiative vor fi în implementare, fiind o oportunitate de a testa și ajusta noile modele de predare și învățare.
