Conform Stiripesurse.ro: Avocata Silvia Uscov și-a anunțat demisia din cadrul formațiunii politice Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Motivul invocat de aceasta se referă la discrepanțe de valori, menționând că „nu suntem animați de aceleași valori”. Decizia vine în contextul în care recent, avocata s-a poziționat public pe contrasens cu liderii AUR, exprimându-și preocuparea legată de costurile ridicate și potențialele consecințe dăunătoare ale alegerilor anticipate pentru România, precum și riscul unui blocaj politic pe termen lung.
Silvia Uscov a fost cea care a inițiat demersuri juridice la Curtea de Apel București, solicitând suspendarea executării decretului prezidențial privind numirea lui Dacian Dragoș în funcția de judecător la Curtea Constituțională, precum și a hotărârii Senatului de numire a lui Mihai Busuioc la aceeași instituție.
Silvia Uscov explică motivele plecării din AUR
„Îmi anunț public demisia din partidul AUR. Am intrat în acest partid cu bună credință, pentru a lupta pentru democrație, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și a interesului național. Din păcate, am descoperit că nu suntem animați de aceleași valori, deși port respect pentru câteva persoane deosebite din acest partid, și la care m-am gândit atunci când am revenit după prima tentativă de a ieși din partid pe data de 1 martie 2026. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a declarat Silvia Uscov.
Contrar poziției unitare a liderilor AUR, care susțin necesitatea alegerilor anticipate, avocata Silvia Uscov a evaluat public riscurile asociate unui astfel de demers pentru țară. Ea a subliniat că organizarea anticipată a alegerilor implică responsabilități financiare semnificative pentru toți cetățenii și a solicitat transparentizarea riscurilor economice.
Polemici privind alegerile anticipate
„Alegeri anticipate: ce ne costă, de fapt, pe noi toți? Solicitare publică adresată tuturor grupurilor parlamentare din Parlamentul României. Se vorbește despre alegeri anticipate, varianta nucleară. E o discuție legitimă. Dar înainte să împingem lucrurile într-o direcție sau alta, merită să înțelegem concret ce e în joc, nu la nivel de partide, ci la nivelul portofelului fiecăruia dintre noi”, a afirmat Uscov, într-o postare publică.
Din punct de vedere juridic, modificarea calendarului electoral pentru termene mai scurte nu este posibilă printr-o lege obișnuită, deoarece o astfel de legislație ar fi declarată neconstituțională, conform precedentelor Comisiei de la Veneția și Curții Constituționale, care stipulează că legile electorale nu pot fi schimbate cu mai puțin de un an înainte de alegeri din motive de democrație.
Problema centrală identificată de Uscov nu este calendarul electoral în sine, ci momentul alegerii acestuia. România se află într-o perioadă critică, de renegociere a relațiilor cu agențiile de rating și de îndeplinire a unor reforme esențiale până la sfârșitul lunii august, pentru a accesa fonduri europene în valoare de aproximativ 11 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Țara noastră deține în prezent cel mai slab calificativ în categoria recomandată investitorilor, cu o perspectivă negativă. Intrarea în zona „junk” ar însemna o pierdere a statutului de investiție sigură, ceea ce ar face împrumuturile mai dificile, mai costisitoare și condiționate de criterii mai stricte. De asemenea, numeroase fonduri de investiții ar fi constrânse să își vândă participațiile, generând ieșiri de capital și presiune pe bursă și pe cursul leului.
Efectele pe termen mediu și lung asupra populației includ: creșterea cursului euro, scumpirea combustibililor și a produselor importate, o inflație accentuată și o diminuare a puterii de cumpărare. Creditele bancare ar deveni mai costisitoare, deoarece Banca Națională a României ar putea interveni prin majorarea dobânzilor pentru a controla inflația și a stabiliza leul, afectând negativ economia. De asemenea, fondurile publice destinate investițiilor în spitale, școli și infrastructură ar putea fi reduse, statul fiind nevoit să aloce sume tot mai mari pentru plata dobânzilor la datoria publică, sume care ar crește proporțional cu deteriorarea ratingului de țară. Se anticipează, de asemenea, eventuale măsuri de austeritate sau introducerea de noi taxe, precum și compromiterea fondurilor europene.
La acestea se adaugă costurile directe ale organizării alegerilor, estimate la milioane de euro din bani publici, și o perioadă de paralizie administrativă pe durata campaniei electorale și a formării noului guvern, într-un moment ce necesită decizii rapide. Blocajul politic prelungit este și el riscant, determinând amânarea reformelor și perpetuarea incertitudinii, în condițiile unui guvern interimar cu puteri limitate.
Avocata a concluzionat prin a solicita public liderilor grupurilor parlamentare ca, în termen de 3 zile, să publice un raport explicit privind riscurile economice asociate alegerilor anticipate și, pentru cei care propun organizarea acestora, un plan de atenuare a acestor riscuri, elaborat într-un mod accesibil publicului larg, dar și tehnic contracariabil de către specialiști.
Sursa: Stiripesurse.ro
