Premierul Ilie Bolojan, criticat pentru măsurile fiscale: Daniel Dăianu avertizează asupra riscurilor economice
Bucureștiul se confruntă cu o perioadă de incertitudine economică, accentuată de tensiunile geopolitice și măsurile de austeritate impuse de guvernul condus de Ilie Bolojan. Academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a exprimat îngrijorări cu privire la direcția economică a țării, într-o recentă apariție televizată. Dialogul a evidențiat dificultățile cu care se confruntă România în contextul unei noi crize globale.
Provocări economice și riscuri globale
Dăianu a subliniat importanța distincției dintre supraviețuire și prudență, subliniind că inflația, chiar și una normală, poate afecta stabilitatea economică. Academicianul a avertizat asupra riscurilor globale, inclusiv cele legate de constrângerile de cantitate în aprovizionarea cu resurse, precum țițeiul și gazul lichefiat. România, dependentă de importuri, se confruntă cu posibile perturbări, inclusiv deturnări de aprovizionare, pe fondul contextului internațional.
„Ne vom confrunta numai cu prețuri înalte sau vom avea și constrângere de cantități?”, a întrebat Dăianu. El a făcut referire la crizele din 1973 și 1979, subliniind că, în prezent, nu este vorba doar de prețuri, ci și de cantitatea de resurse disponibile. Această situație ar putea afecta sever economia românească, mai ales în contextul în care guvernul aplică măsuri de austeritate.
Reforma statului și povara fiscală
Criticile la adresa guvernului Bolojan au vizat modul în care acesta a abordat reforma statului, acuzându-l că a transformat-o într-o povară fiscală pentru contribuabili. Dăianu a subliniat că reforma statului nu înseamnă doar tăieri bugetare, ci este un proces complex, care necesită timp și schimbări în profunzime. El a menționat, de asemenea, dificultățile în implementarea unor măsuri, precum impozitarea progresivă vs. cota unică, exemplificând structurile de rezistență din societate.
Acadmicianul a explicat că măsurile de austeritate au fost necesare pentru a corecta deficitul bugetar, dar a recunoscut că acestea au venit cu un cost pentru populație. El a respins ideea că statul român ar fi abuziv în ceea ce privește cheltuielile publice, subliniind că finanțarea educației, sănătății și chiar a armatei nu este corespunzătoare. „În România era amenințată, după acel deficit extrem de mare din 2024, riscam să nu mai fim finanțați”, a afirmat Dăianu, explicând necesitatea măsurilor impuse.
Perspective și viitoare acțiuni
Discuția a atins și tema utilizării fondurilor împrumutate de guvernele anterioare, Dăianu subliniind că problema României nu a fost investițiile, ci lipsa de chibzuință în gestionarea resurselor. Criticând „dominanta” politică de a folosi banii în preajma anilor electorali, Dăianu a subliniat că consecințele deciziilor guvernamentale rămân pentru populație.
În ceea ce privește relația cu premierul, Dăianu a menționat că nu are un dialog direct cu Ilie Bolojan, dar comunică cu Ministerul de Finanțe și exprimă puncte de vedere. Consiliul Fiscal, pe care îl conduce, monitorizează politicile fiscale ale guvernului, asigurând o evaluare independentă.
