Deficitul bugetar al României scade ușor în primele 11 luni, dar rămâne semnificativ
România a înregistrat, în primele 11 luni ale anului, un deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 6,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Această cifră indică o ușoară reducere comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când deficitul ajungea la 7,15% din PIB. Conform anunțului făcut de Ministerul Finanțelor, această scădere aproape de un punct procentual se datorează unor ajustări fiscale și măsuri de control al cheltuielilor, însă situația rămâne una dificilă pentru bugetul național.
Evoluție ușor favorabilă, dar cu multiple provocări
Deși tendința spre corectarea deficitului pare a fi una pozitivă, cifrele arată totuși că guvernul are încă un drum lung până la atingerea țintelor stabilite în contextul acordurilor cu organismele internaționale. Reamintim că, în cadrul negocierilor cu Comisia Europeană, Guvernul a acceptat să mențină deficitul bugetar sub 3% din PIB pentru a evita sancțiuni și pentru a respecta angajamentele europene referitoare la discipline fiscală și sustenabilitate.
Analiza oficialilor arată că reducerea deficitului a fost realizată în principal prin creșterea veniturilor la buget, dar și prin ajustări ale cheltuielilor în anumite domenii, precum servicii publice și investiții. În același timp, deficitul în continuare în preajma valorii de peste 120 miliarde de lei semnalează că eforturile economice nu au fost suficiente pentru a inversa tendința de creștere a datoriei publice.
Contextul economic și previziunile pentru 2024
Economia României s-a confruntat în ultimele luni cu provocări multiple, precum inflația ridicată, creșterea prețurilor și o încetinire a creșterii economice globale. În acest context, guvernul trebuie să mențină echilibrul delicat între stimularea creșterii și respectarea rigorii fiscale.
Previziunile pentru următoarele luni indică o posibilă continuare a eforturilor de reducere a deficitului, însă acestea vor depinde în mare măsură de evoluția economică și de măsurile fiscale deja adoptate. Specialiștii avertizează că menținerea deficitului în limite rezonabile va fi crucială pentru evitarea unor măsuri de austeritate mai dure sau pentru protejarea fondurilor europene alocate României.
Perspective și provocări viitoare
Pe termen mediu, Guvernul de la București trebuie să se implice în reforme structurale pentru a crește nivelul de colectare a veniturilor și pentru a eficientiza cheltuielile publice. În același timp, menținerea unui deficit controlat devine o prioritate pentru a fi în acord cu angajamentele față de Uniunea Europeană și pentru a asigura stabilitatea macroeconomică.
Planificările fiscale pentru 2024 vor fi influențate de datele economice din ultimele luni, precum și de impactul măsurilor de sprijin pentru domenii cheie, precum sănătatea, învățământul și infrastructura. În condițiile în care flecurile bugetare continuă să fie tensionate, este esențial ca reformele să fie aplicate cu prioritate, pentru a înlesni atingerea țintelor stabilite și pentru a asigura o creștere economico-financiară sustenabilă.
Pentru moment, cifrele indică o evoluție pozitivă, dar rămâne de văzut dacă această tendință se va menține și în următoarele luni, având în vedere complexitatea mediului economic național și internațional. În lipsa unor măsuri decisive, România riscă să rămână în zona unor deficituri ridicate, cu impact asupra stabilității financiare și a percepției investitorilor.
