România înregistrează un progres semnificativ în gestionarea deficitului bugetar pentru anul 2025, conform datelor anunțate recent de Ministerul Finanțelor. După o serie de măsuri fiscale și economice dure, executia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, ceea ce reprezintă aproximativ 7,65% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceasta este o scădere cu un punct procentual față de deficitul înregistrat în anul precedent, de 8,67% din PIB, ceea ce indică o strategie de consolidare fiscală mai eficientă decât în anii anteriori.
Această reducere semnificativă anunțată de Ministerul Finanțelor reflectă eforturile guvernamentale de a gestiona mai eficient resursele publice, într-un context economic marcat de provocări globale, precum inflația ridicată, creșterea costurilor de finanțare și incertitudinile generate de crizele internaționale. În plus, datele confirmă că măsurile adoptate, cu accent pe reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor fiscale, încep să dea roade, contribuind la stabilitatea macroeconomică a țării.
Îmbunătățiri în administrația fiscală și controale fiscale mai stricte
Unul dintre factorii principali pentru această performanță este implementarea unor măsuri de combatere a evaziunii fiscale și digitalizarea procesului de colectare a impozitelor. Autoritățile fiscale au intensificat controalele și au adoptat tehnologii noi pentru a urmări mai eficient fluxurile financiare, ceea ce s-a tradus prin creșteri considerabile ale veniturilor fiscale. Astfel, bugetul a fost potențat cu resurse suplimentare, reducând nevoia de împrumuturi sau de creștere a taxelor.
În același timp, guvernul a continuat procesul de reducere a cheltuielilor bugetare, în special în domenii precum salariile în sectorul public, subvențiile și alte cheltuieli considerate nesustenabile. Aceste măsuri au fost luate în condițiile în care România încearcă să își crească capacitatea de a finanța proiecte de infrastructură și de a stimula economia, fără a depăși limitele sustenabilității fiscale.
Contextul economic și perspectivele pe termen mediu
Cu toate că reducerea deficitului reprezintă un semnal pozitiv pentru piețele financiare, experții avertizează că procesul nu s-a încheiat încă. Continuarea politicilor prudente și angajamentul pentru reforme structurale vor fi cruciale pentru menținerea acestei traiectorii și în anii următori. În plus, presiunea inflației și fluctuațiile externe pot pune din nou la încercare echilibrul fiscal al țării, iar eforturile Guvernului vor fi concentrate pe menținerea unui mediu fiscal stabil.
Pe de altă parte, criza economică globală, precum și provocările generate de războiul din Ucraina, continuă să influențeze economia românească, făcând ca stabilitatea fiscală să fie și mai importantă pentru sustenabilitatea procesului de redresare economică. Autoritățile au subliniat că “datele financiare confirmă eficiența măsurilor adoptate” și au reiterat angajamentul de a păstra disciplina fiscală, în vederea asigurării unui mediu propice pentru creștere și investiții.
Pe termen mediu, obiectivul guvernamental de a menține deficitul sub 3% din PIB, în conformitate cu angajamentele europene, pare mai aproape decât oricând. Însă, menținerea acestui echilibru va depinde, în continuare, de modul în care vor fi implementate și susținute reformele economice și financiare, precum și de capacitatea țării de a face față presiunilor externe. În acest context, anunțul Ministerului Finanțelor aduce nu doar o notă de optimism în rândul economiștilor și investitorilor, ci și o confirmare a faptului că România face pași concreți spre consolidarea sustenabilă a finanțelor publice.
