Conform Playtech.ro: România, departe de euro: deficitul bugetar, principalul obstacol
Guvernatorul Băncii Naționale a României, MUGUR ISĂRESCU, a tras un semnal de alarmă cu privire la drumul României spre adoptarea monedei unice europene. Principalul obstacol identificat este deficitul bugetar persistent, care depășește cu mult pragul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Acest dezechilibru fiscal are un efect domino, alimentând inflația, accentuând deficitul extern și afectând capacitatea țării de a îndeplini celelalte criterii de convergență necesare aderării la zona euro.
ISĂRESCU a explicat că reducerea deficitului sub 3% este o condiție preliminară esențială. „Trebuie mai întâi să ajungem la sub 3% deficitul, pentru că de acolo se trag toate. Și deficitul extern, după mine, unii spun că mai trebuie și la competitivitate. Mai judecăm. Și inflația, o parte din inflație, când ai deficit de 9% nu poți să spui că e ușor să combați inflația numai cu politică monetară”, a declarat guvernatorul.
Instabilitate fiscală și speranțe post-2028
Pe lângă deficitul bugetar, MUGUR ISĂRESCU a criticat și instabilitatea legislativă în domeniul fiscal din România, numind-o „remarcabilă”. Modificările frecvente ale impozitelor și taxelor creează un climat de incertitudine și îngreunează planificarea economică pe termen lung. Potrivit guvernatorului, este nevoie de o perioadă considerabilă pentru a stabiliza sistemul fiscal.
„Trebuie mai multă seriozitate. Probabil câțiva ani buni ne trebuie ca să ajungem cu fiscalitatea unde trebuie, oricum după alegerile din 2028”, a subliniat șeful BNR. Această declarație sugerează că procesul de stabilizare și îndeplinire a condițiilor necesare pentru adoptarea euro va fi unul de durată, posibil după ciclurile electorale.
Drumul spre euro, o cursă cu obstacole
România a fost, în trecut, aproape de concretizarea pregătirilor pentru adoptarea euro. MUGUR ISĂRESCU a amintit că în perioada 2011-2012, discuțiile avansaseră până la detalii logistice privind introducerea efectivă a bancnotelor și monedelor euro. „Noi, în 2011-2012, în discuții, am ajuns și la detalii precum pe unde să intre mașinile cu numerar în țară”, a dezvăluit guvernatorul.
Contextul economic și politic s-a schimbat ulterior. Proiectul susținut de fostul președinte TRAIAN Băsescu a atins anumite repere, însă criza din Grecia și problemele zonei euro au modificat peisajul extern. Pe plan intern, politica fiscală a luat o direcție diferită, caracterizată printr-o competiție între guverne de a reduce taxele și impozitele, ceea ce a condus din nou la creșterea deficitului. „Din 2015 a început cursa ‘care reduce mai mult impozitele și taxele?’. S-a ajuns iar la deficit!”, a explicat ISĂRESCU.
Decizia este luată, dar criteriile lipsesc
Aderarea la zona euro nu este o opțiune, ci un angajament asumat de România odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, adoptarea monedei unice este condiționată de îndeplinirea criteriilor de convergență. „Nu avem altă alternativă! Așa am semnat, trebuie să trecem la euro când condițiile sunt îndeplinite. Decizia e luată. Dar nu avem niciun criteriu îndeplinit”, a afirmat guvernatorul.
Banca Națională este pregătită să reactiveze structurile dedicate acestui proces, însă succesul depinde de efortul concertat al întregii societăți. „Trecerea la euro nu e facilă, e un proces politic și social, nu putem să o facem singuri”, a subliniat MUGUR ISĂRESCU. Un pas crucial în acest proces este participarea României la mecanismul european al cursurilor de schimb, ERM II, unde leul trebuie să demonstreze o stabilitate suficientă față de euro timp de cel puțin doi ani.
Sursa: Playtech.ro
