Marele joc al justiției: Amânarea deciziilor CCR și pensiile magistraților
Curtea de Apel București a amânat, în mod surprinzător, decizia privind contestarea numirii judecătorilor Curții Constituționale, Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, chiar în ziua în care CCR era așteptată să se pronunțe asupra pensiilor magistraților. Aceasta coincidă cu o perioadă de incertitudine în rândul covârșitoarei majorități a actorilor din justiție, în care se discută modificarea unor reglementări esențiale.
Avocata Silvia Uscov a contestat numirea celor doi judecători încă din vara anului trecut, afirmând că alegerile nu au respectat toate criteriile legale. Această situație tensionată vine pe fondul unei dezbateri aprinse cu privire la pensiile speciale ale magistraților, un subiect care a stârnit nemulțumiri în rândul mai multor personalități ale sistemului judiciar.
Evenimentele recente agită apele
Ședința de pe 29 decembrie 2025 a CCR, destinată pronunțării asupra pensiilor magistraților, s-a încheiat fără niciun rezultat din lipsă de cvorum. Nici prezența a numai cinci judecători din cei nouă nu a fost suficientă pentru a se lua o decizie, iar următoarea întâlnire este programată pentru 16 ianuarie. Această întârziere a ridicat semne de întrebare cu privire la motivele care stau la baza absenței judecătorilor, dar și asupra funcționării eficiente a instituției.
Legea propusă vizează schimbări majore în privința pensiilor magistraților, stârnind reacții diverse din partea societății civile și a specialiștilor în drept. Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că și-a asumat răspunderea pentru un nou proiect de lege, generând astfel revizuiri semnificative care ar putea afecta independența justiției.
Controversele din jurul pensiilor speciale
Judecătorii CCR au exprimat un consens unitar la ultima discuție, contestând noile reglementări și avertizând cu privire la impactul acestora asupra funcționării justiției. „Noile norme nu doar că pun în pericol independența sistemului judiciar, dar conțin elemente ce pot conduce, de facto, la desființarea pensiilor de serviciu pentru magistrați”, a declarat un judecător sub protecția anonimatului.
Prima formă a acestei legi a fost respinsă pe 20 octombrie, motivul fiind lipsa avizului din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Această respingere a venit ca o alarmă pentru mulți, subliniind nevoia de transparență și consultare în procesul legislativ.
Modificările aduse actualei inițiative includ o schimbare semnificativă a modului de calcul al pensiilor, care ar urma să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, se alocă o perioadă de tranziție de 15 ani, în care vechimea necesară pentru pensionare va crește de la 25 la 35 de ani. Astfel, magistrații ar putea ajunge să se pensioneze la vârsta de 65 de ani începând cu anul 2042.
Reactii din partea magistraților și a societății civile
La scurt timp după amânarea de la Curtea de Apel, diverși reprezentanți ai sistemului judiciar și ai societății civile au reacționat, subliniind că întârzierea deciziilor nu face decât să amplifice confuzia și îngrijorarea. „Modificările propuse nu trebuie să fie privite doar ca o simplă reformă, ci ca o ediție a independenței justiției în fața presiunilor politice”, ne-a declarat un avocat de renume.
Pe fondul acestor evenimente, întrebarea rămâne: cine va avea de câștigat și cine va pierde în această confruntare juridică? Atât justiția, cât și societatea civilă așteaptă un răspuns clar și transparent din partea celor îndreptățiți să decidă soarta legislației privind pensiile speciale. Pe 16 ianuarie, toate privirile vor fi ațintite asupra Curții Constituționale, unde viitorul justiției române se află pe masa dezbaterii.
