În Vinerea Mare a anului 2026, credincioșii ortodocși vor continua tradiția trecerii pe sub masă, un gest cu o încărcătură spirituală profundă. Acest obicei, specific Săptămânii Mari, aduce cu sine o serie de semnificații legate de suferința și moartea lui Iisus Hristos, dar și de speranța în Înviere.
Semnificația trecutului pe sub masă
Gestul trecerii pe sub masă în Vinerea Mare simbolizează, în primul rând, coborârea lui Iisus în mormânt. Prin această acțiune, credincioșii se identifică cu Hristos, împărtășind, simbolic, din suferința sa. Actul este considerat o formă de smerenie, o recunoaștere a fragilității umane și a importanței iertării. Se spune că, trecând pe sub masă, credincioșii lasă în urmă păcatele și se pregătesc pentru bucuria Învierii. De asemenea, reprezintă și o protecție împotriva bolilor și a necazurilor.
Tradiția variază ușor în funcție de regiune, dar de obicei, masa este acoperită cu o pânză neagră, simbol al doliului și al suferinței. Credincioșii trec pe sub masă de trei ori, amintind de cele trei zile petrecute de Iisus în mormânt. Unii credincioși practică acest ritual acasă, în timp ce alții o fac în biserică, după slujba Prohodului.
Vinerea mare: ziua sacrificiului și a meditației
Vinerea Mare este ziua în care creștin ortodocșii comemorează răstignirea și moartea lui Iisus Hristos. Este o zi de post negru, de rugăciune și de reculegere. În această zi, Biserica oficiază slujba Deniei, în cadrul căreia se citește Prohodul Domnului, o cântare de jale și de mărturisire a credinței. Atmosfera este una de profundă tristețe, dar și de speranță, în așteptarea Învierii.
Credincioșii petrec această zi în meditație, aducându-și aminte de sacrificiul lui Hristos pentru mântuirea lumii. Postul negru, abținerea de la mâncare și de la alte plăceri lumești, este o modalitate de a ne apropia de Dumnezeu și de a ne concentra asupra aspectelor spirituale ale vieții. Vinerea Mare este o ocazie de a reflecta asupra vieții, a morții și a sensului existenței.
Obiceiuri și tradiții specifice săptămânii mari
Pe lângă trecerea pe sub masă, Săptămâna Mare este plină de obiceiuri și tradiții specifice. În Joia Mare, se vopsesc ouăle roșii, simbol al sângelui lui Iisus și al Învierii. Tot în această zi, se pregătesc și cozonacii, simbol al belșugului și al bucuriei. Vinerea Mare este ziua în care se merge la biserică pentru a participa la slujbe, a aprinde lumânări și a asculta cu atenție cuvintele preoților.
În unele zone ale țării, se obișnuiește ca, în Vinerea Mare, gospodinele să facă curățenie generală, să spele rufe și să pregătească totul pentru Sfintele Paști. De asemenea, este o zi în care se acordă o atenție sporită celor nevoiași, prin donații și gesturi de caritate. În 2026, Vinerea Mare va fi pe 17 aprilie, iar Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 19 aprilie.
