Pentru tinerii antreprenori din tech, “monk mode” devine noua normalitate: sacrificiu, control și sacrificarea vieții personale
În universul startup-urilor, unde timpul devine cea mai de preț monedă, un nou model de viețuire găsește tot mai mult teren: “monk mode”. Acest stil de viață, în care munca devine obsesie, iar distragerile precum relațiile romantice sunt aproape de tot eliminate, reflectă nu doar o strategie de creștere rapidă, ci și o reacție la presiunea tot mai mare a competiției și a investitorilor. Pentru mulți dintre acești tineri, libertatea de a se distra și a socializa pare, paradoxal, un piedică în drumul către succes.
Un stil de viață dictat de presiuni exterioare
Tinerii fondatori privesc tot mai des timpul ca pe un resursiu limitat, un atu pe care trebuie să-l gestioneze cu strictete. “Este nevoie să fii mereu prezent, mereu disponibil, mereu ‘în priză’”, explică un antreprenor care practică acest stil. Ritmurile de muncă sunt extreme, uneori traduse în programul “996” – de la 9 dimineața până la 9 seara, șase zile pe săptămână. În mediul startup-urilor, această ideologie a devorat orice alt aspect al vieții personale, considerându-l un compromis necesar pentru a prinde valul rapid al competitivei industriei tehnologice.
Evoluția este vizibilă și în alt sens: dacă în Silicon Valley succesul era asociat cu “work hard, play hard”, acum expresia se transformă în “work hard, optimize everything”. În loc de escapes nocturne, tinerii dezvoltă rutine stricte: diaete, monitorizarea somnului, pași zilnici numărați, toate pentru a crește eficiența și controlul asupra timpului.
Celibatul ca alegere strategică
Pentru mulți dintre acești antreprenori, relațiile devin un element de risc și consum de energie. Annie Liao, fondatoarea Build Club, povestește că “fiecare seară petrecută afară e timp pierdut pe care l-ai fi putut investi în startup”. Aplicțiile de dating sunt percepute ca distrageri majore, suficiente pentru a minca din nivelul de productivitate. În mentalitatea lor, orice emoție sau vulnerabilitate adusă de o relație sentimentală poate fi un obstacol în drumul spre reușită.
Există totuși și o nuanță mai puțin discutată: pentru unii, celibatul nu e doar o alegere de sacrificiu, ci o formă de protecție. Dacă simt că nu pot face față presiunii simultane de a concura pe piață și de a menține relații personale, prefer să își concentreze energiile pe un singur domeniu. “Dacă nu pot controla piața, controlez măcar calendarul și emoțiile,” explică un startuper într-un interviu.
La limita burnout-ului și pierderea sensului
Efortul intens și rutina strictă aduc beneficii pe termen scurt, precum claritatea focus-ului și productivitatea sporită. Însă, pe termen mediu, apar și riscurile: burnout, alienare și o senzație de gol interior. Corpul și mintea au limite, iar viața trăită în strictul control al programului poate deveni o utopie peste capul carierei și sănătății emoționale.
În același timp, cultura „build” își trădează, adesea, și consecințele: o relație cu mâncarea aproape clinică, rutine alimentare rigide, o abordare extrem de raționalizată a timpului personal. Toate acestea pot duce la epuizare, iar izolarea poate deteriora rețeaua de sprijin. Atunci când startup-ul în care și-au investit totul eșuează, cei care au trăit doar pentru muncă se pot trezi lipsiți de suportul emoțional de care aveau nevoie.
Dacă e să privim în perspectivă, întrebarea care se cere discutată devine dacă această stilizare a vieții trebuie să fie și singura cale spre succes. Într-o eră în care “mai mult” devine un reflex, iar succesul e măsurat exclusiv în rezultate imediate, poate că nu și-au dat seama încă că, mai ales în tehnologie, ființa umană are nevoie de echilibru pentru a rezista în timp.
Pe scurt, “monk mode” a devenit noua normalitate pentru o generație de antreprenori care, în ciuda aparentului minimalism, caută, în același timp, o formă de control absolut asupra vieții și afacerilor lor. Rămâne de văzut dacă această tacitică de auto-restricție va duce, în cele din urmă, la succes durabil sau va fi doar o etapă temporară în evoluția culturii startup-urilor.
