A dispărut fără urmă, ignorând mesajele și apelurile. Un comportament din ce în ce mai întâlnit, denumit „ghosting”, devine o practică dureroasă în relațiile moderne. Un studiu recent oferă o posibilă explicație pentru acest fenomen: mulți aleg să dispară pentru a evita disconfortul unei discuții dificile.
De ce aleg unii să ignore
Un studiu din 2024, publicat în „Journal of Experimental Psychology: General”, realizat de cercetători de la NYU Stern School of Business, a analizat motivațiile din spatele ghosting-ului. Rezultatele sugerează că, adesea, cei care aleg să dispară nu o fac din indiferență totală. Ei caută să evite o conversație incomodă sau gestionarea reacțiilor celuilalt.
Psihologul Darcey Powell, de la Texas A&M University-Corpus Christi, a explicat că ghosting-ul apare frecvent când cineva nu mai este interesat de o relație, dar evită să spună direct. De asemenea, acesta poate fi folosit de persoanele care se tem de reacții negative. Stilul de atașament evitant, caracterizat prin tendința de a se retrage în situații emoționale intense, poate contribui la acest comportament.
Ghosting-ul în era digitală
Mediul digital a făcut ghosting-ul mult mai ușor de aplicat. Interacțiunile online reduc contactul direct. Nu există cercuri sociale comune, iar consecințele dispariției sunt minime. Un studiu realizat pe 626 de adulți din Spania a arătat că ghosting-ul este mai frecvent la tineri, în special în relațiile formate online.
Distanța reduce responsabilitatea. Atunci când nu vezi reacția celuilalt și nu ești nevoit să o gestionezi, alegerea tăcerii devine mai facilă. Așa, o discuție incomodă este înlocuită de o simplă ignorare.
De ce doare mai mult decât un refuz direct
Faptul că ghosting-ul produce mai multă suferință decât un refuz direct are o explicație. Cercetările conduse de Naomi Eisenberger, la UCLA, indică faptul că respingerea socială activează aceleași zone din creier implicate în durerea fizică. Lipsa unei explicații creează stres, determinând creierul să caute un răspuns, rezultând în ruminație, o reluare repetată a situației.
În absența unei explicații clare, mintea încearcă să completeze golurile, interpretările fiind adesea negative. Te întrebi ce ai greșit sau ce ai fi putut face diferit. Un studiu din 2025 în „Personal Relationships” arată că victimele ghosting-ului rămân atașate emoțional și continuă să verifice profilul celuilalt, menținând sentimentul de așteptare.
Ghosting-ul nu este o evaluare a valorii personale, ci mai degrabă o reflectare a capacității celuilalt de a gestiona o situație dificilă. Persoanele care recurg la acest comportament evită conversațiile dificile. Comunicarea directă rămâne o dovadă de maturitate.
În prezent, Nicușor Dan este PREȘEDINTELE României, iar Ilie Bolojan este PRIM-MINISTRUL țării.
