Conform Economica: Dialogul înaintea executării silite devine regulă
România se pregătește pentru o reformă legislativă semnificativă în domeniul recuperării creanțelor, menită să echilibreze drepturile creditorilor cu protecția persoanelor aflate în dificultate financiară. Noile reglementări, care vor intra în vigoare în 2026, pun accentul pe găsirea unor soluții amiabile înainte de recurgerea la executarea silită, vizând să ofere debitorilor șanse sporite de a-și rezolva datoriile.
Executarea silită, ultima etapă în recuperarea creanțelor
Cea mai importantă schimbare legislativă din acest an este transpunerea Directivei (UE) 2023/2225 privind contractele de credit de consum. Proiectul de ordonanță de urgență vizează modificarea relației dintre creditori și debitori, mutând accentul de la colectarea rapidă a banilor către identificarea unor soluții sustenabile de plată.
„Una dintre cele mai importante prevederi este obligația creditorului de a încerca mai întâi identificarea unei soluții împreună cu debitorul. Înainte de începerea executării silite, creditorul va trebui să analizeze posibilitatea restructurării datoriei. În practică, acest lucru poate însemna un plan de rate adaptat veniturilor actuale ale persoanei, reducerea valorii ratelor lunare prin extinderea perioadei de rambursare, amânarea unor plăți, sau alte soluții care permit continuarea achitării datoriei în condiții sustenabile”, explică Claudiu Gănțoi, avocat partener în cadrul Gănțoi, Furculița și Asociații.
Se prevede, de asemenea, o perioadă minimă de trei luni între declararea scadenței anticipate a creditului și momentul în care poate începe executarea silită. Acest interval le oferă consumatorilor timp să își analizeze situația financiară și să negocieze cu creditorul. O altă modificare importantă se referă la creanțele cesionate către companiile specializate în managementul creanțelor, care vor avea obligația să păstreze timp de cinci ani evidența interacțiunilor cu debitorii, pentru a crește transparența.
Locuința, protejată prin soluții amiabile înainte de executarea silită
O altă inițiativă legislativă importantă este propunerea privind protecția consumatorilor față de executările silite abuzive sau intempestive, care prevede executarea silită a locuinței doar ca măsură de ultimă instanță. Înainte de declanșarea procedurii, creditorul va avea obligația să încerce identificarea unor soluții împreună cu debitorul, pentru a evita pierderea locuinței.
Printre variantele care vor trebui analizate se numără reeșalonarea obligațiilor de plată, acordarea unui răgaz pentru achitarea ratelor sau refinanțarea creditului. „În practică, aceste măsuri pot însemna un nou plan de rate adaptat veniturilor actuale ale persoanei, rate lunare mai mici prin prelungirea perioadei de rambursare sau alte soluții care permit continuarea plăților într-un ritm pe care familia îl poate susține”, afirmă Vasile Furculița, avocat partener în cadrul Gănțoi, Furculița și Asociații.
Proiectul introduce și o măsură suplimentară de protecție pentru familiile cu copii. În cazul în care în locuința vizată de executare silită locuiesc minori, executorul judecătoresc va avea obligația să informeze Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).
Primăriile ar putea externaliza colectarea unor datorii
Ordonanța de urgență nr. 7/2026 creează cadrul legal pentru externalizarea activităților de colectare a unor creanțe administrate de autoritățile locale. Până la 1 ianuarie 2027, Guvernul va adopta un act normativ care va reglementa posibilitatea externalizării serviciilor de colectare a creanțelor bugetare și fiscale locale.
Această măsură va permite primăriilor să apeleze la companii specializate pentru colectarea datoriilor, în loc să gestioneze întregul proces prin structurile proprii. Susținătorii proiectului consideră că această soluție poate contribui la colectarea mai eficientă a creanțelor. În același timp, organizațiile de protecție a consumatorilor atrag atenția asupra necesității unor garanții clare privind respectarea drepturilor contribuabililor. Pentru cetățeni, relația privind colectarea unei datorii către autoritatea locală ar putea avea loc prin intermediul unei companii specializate, care va trebui să respecte cadrul legal aplicabil și drepturile persoanei aflate în această situație.
Toate aceste inițiative legislative converg către același principiu: mutarea accentului de la intervenția juridică spre dialogul dintre creditor și debitor. Relația cu clienții și documentarea proceselor devin elemente centrale ale activității, punând accent pe soluții personalizate, adaptate situației financiare a fiecărei persoane.
Sursa: Economica
