Curtea de Apel București a respins recent solicitarea de suspendare a decretului prezidențial prin care Dacian Dragoș a fost numit judecător constituțional, decizie care menține în funcție noul oficial cel puțin până la soluționarea cererii de anulare plasate pe rolul instanței. Astfel, numirea lui Dacian Dragoș pare în continuare validă în ochii instanței de judecată, însă lupta pentru contestarea acesteia nu s-a încheiat.
Un litigiu de natură constituțională, cu perspective lungi pentru instanțele superioare
Decizia de la Curtea de Apel București vine în contextul unui proces temeinic și tensionat legat de validitatea numirii lui Dacian Dragoș în calitate de judecător la Curtea Constituțională a României (CCR). Cererea de suspendare a decretului prezidențial, depusă anterior, urmase un val de critici formulate de către anumite entități și actori politici, care susțineau că numirea lui Dragoș nu respectă anumite prevederi legale sau procedurale. Cu toate acestea, instanța a decis să respingă această solicitare, menținând astfel în vigoare decretul prezidențial.
CCR, chemată să clarifice și să stabilească limitele activității juridice
În decizia sa, Curtea de Apel a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, solicitând pentru prima dată o interpretare mai clară a sintagmei „activitate juridică” folosită în contextul numirii judecătorilor la CCR. Instanța a cerut CCR să stabilească dacă și în ce măsură o anumită activitate juridică poate fi considerată ca justificând, sau nu, o numire anormală sau neconstituțională. Această solicitare indică o posibilă modernizare a modului în care legiutorii și instanțele interpretează normele legate de validitatea numirii judecătorilor la CCR, o chestiune delicată, în contextul tensiunilor politice și al faptului că funcția de judecător constituțional este esențială pentru validitatea întregului sistem democratic românesc.
Contextul politic și constituțional din ultimii ani
Numirea lui Dacian Dragoș în funcția de judecător constituțional a fost contestată în mai multe rânduri, atât de către oficiali, cât și de opoziție, care au criticat modalitatea în care s-a realizat această numire. În ultimele luni, tensiunile au escaladat, fiind semnalate controverse legate de independența sistemului judiciar și de interpretarea prevederilor legale pentru numirea judecătorilor la CCR. Curtea de Apel București a încercat, prin decizia sa, să dea un semnal de stabilitate, însă decizia de a cere CCR să clarifice sintagma „activitate juridică” evidențiază faptul că disputa nu s-a încheiat.
Ultimele evoluții și următorii pași
Deși curtea de apel a respins suspendarea decretului, contestatarii încă vizualizează posibilitatea ca această chestiune să ajungă în fața Curții Constituționale pentru o decizie definitivă. Decizia CCR va avea impact major asupra legitimității și stabilității alegerii lui Dacian Dragoș și asupra procesului de numire a judecătorilor la cea mai înaltă instanță a justiției române. Indiferent de verdict, rămâne de urmărit dacă această interpretare a sintagmei „activitate juridică” va genera o nouă rundă de controverse, sau dacă va conduce la o clarificare care să ofere un cadru mai ferm pentru următoarele numiri.
În această perioadă, toate părțile implicate așteaptă cu interes decizia finală a CCR, care va defini, cel puțin pentru moment, întinderea și limitele legitimității numirilor politice în sistemul judiciar. În timp ce instanțele din țară trimit semnale de stabilitate, întreaga societate civilă și actorii politici continuă să manifeste o preocupare acerbă pentru respectarea independenței justiției și pentru păstrarea ultimului cuvânt în domeniul numirilor la instanțele superioare.
