Președinta Curții de Apel București răspunde acuzațiilor din documentarul „Justiție capturată”
Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, a intervenit oficial în scandalul declanșat de difuzarea documentarului „Justiție capturată”, produs de portalul Recorder în decembrie 2022. Publicarea unei informări explicative reprezintă prima reacție oficială a înaltului oficial, menită să aducă clarificări și să pună capăt unui decade de lupte interne și controverse în justiția românească.
Însă, comunicatul transmis luni seară nu a fost lipsit de controverse, fiind criticat pentru încadrarea eronată a situației și pentru anumite afirmații considerate tendențioase. În document, Arsenie afirmă, în mod surprinzător, că „este” o „faptă” sau „realitate” confirmată în cadrul anchetei interne că anumite aspecte din filmare ar fi interpretate greșit, însă fără a oferi detalii concrete sau răspunsuri clare la acuzațiile aduse.
### Scânteia conflictului: documentarul și controversele aduse justiției
Difuzarea „Justiție capturată” a stârnit o adevărată furtună în mediul judiciar și în spațiul public, fiind percepută ca o definire dură a problemelor din sistem și a modului în care anumite figuri cheie își exercită funcția. Recorder, portalul responsabil de producție, a acuzat, în esență, un sistem judiciar „capturat”, invocând cazuri de influență, corupție și practici nepotrivite, în special în cadrul Curții de Apel București.
După mai bine de trei luni, reacția oficială a conducerii instanței mari a țării a venit abia acum. În comunicatul public, Arsenie susține că observațiile făcute în film „nu reflectă realitatea instituției în integralitatea sa”. Președinta încearcă astfel să conteste unele scene și declarații, afirmând că „justiția trebuie înțeleasă în ansamblul complex și nu simplificat”.
### Răspunsul la acuzații și contextul recent al justiției din România
Controversa s-a intensificat după ce documentarul a arătat exemple concrete de decizii suspecte, de intervenții externe și de influențe politice, indicând că sistemul judiciar român ar fi departe de a funcționa independent și imparțial. În acest context, reacțiile oficiale au fost, până acum, mai degrabă defensive decât proactive. În ultimii ani, presiunile externe și scandalurile interne au pus în discuție capacitatea Justiției din România de a se menține pe un făgaș al transparenței și responsabilității.
Președinta Arsenie încearcă să minimizeze aceste acuzații, declarând că „în cadrul instituției s-au promovat reforme și măsuri interne menite să crească transparența și integritatea”. Însă, criticii consideră că astfel de afirmații nu sunt suficiente pentru a contracara percepția publicului și a comunității internaționale, mai ales după filmul documentar care a zguduit din temelii încrederea în sistem.
### Ce urmează pe scena justiției române
Reacția oficială a Curții de Apel București s-a lim Pe fond, rămâne dificil de estimat dacă aceste explicații vor reuși să calmeze valurile de nemulțumire sau dacă vor duce, mai degrabă, la o intensificare a discuțiilor despre necesitatea unor reforme reale și transparente în justiție. În timp ce instituțiile încearcă să ofere propria versiune a realităților, publicul și experții continuă să ceară răspunsuri concrete, o reformă profundă și o abordare sinceră a problemelor.
Perspectiva de pe scena judiciară rămâne incertă, însă cert este că scandalul a relansat dezbaterile despre independența și integritatea sistemului judiciar din România, fiind un semnal că, pentru a restabili încrederea, e nevoie de acțiuni concrete și de o responsabilizare adevărată a celor care poartă responsabilitatea administrării justiției. Între timp, curțile și tribunalelor uneori par doar să neutralizeze impactul reacțiilor externe, în timp ce în interiorul sistemului persistă tensiuni și întrebări fără răspuns.
