Costurile de chirie pentru instituțiile publice din domeniul justiției din București sunt alarmant de mari, iar lista celor care cheltuie cele mai multe milioane de euro anual devine tot mai controversată.
De departe, Curtea de Apel București ocupă poziția fruntașă în topul instituțiilor care investesc semnificativ în spații proprii, fiind pe treapta a treia în România în ceea ce privește valoarea totală a chiriilor plătite. Potrivit unei analize realizate de Public Record, instituția cheltuie peste un milion de euro anual pentru două secții ale Tribunalului București și pentru un depozit arhivistic. În timp ce obligația de a dispune de spații adecvate este firească pentru o instanță de rang înalt, sumele alocate depășesc cu mult estimațiile rezonabile de până acum, stârnind întrebări privind modul în care sunt gestionate fondurile publice.
Sumele uriașe plătite pentru spații ale Justiției și lipsa unui plan strategic de investiții
Oficialii din domeniul justiției și alte instituții publice din capitală continuă să aloce sume considerabile pe chirii, în condițiile în care o parte dintre aceste clădiri sunt deținute de firme cu legături uneori discutabile. DNA, DIICOT și parchetele din întreaga țară cheltuiesc împreună peste 2,7 milioane de euro anual pentru închirieri. Cea mai scumpă clădire, sediul Parchetului de pe Lipscani, costă lunar 74.000 de euro, fiind deținută de firma Geres Real Estate, despre care se spune că are legături apropiate cu faimosul om de afaceri Ion Țiriac.
Reprezentanții DNA au anunțat recent intenția de a se reloca într-un nou sediu, după finalizarea unor lucrări de construire, finanțate prin intermediul Companiei Naționale de Investiții. Cu toate acestea, cheltuielile cu închirierile continuă să fie o povară pe bugetul statului, în timp ce autoritățile par să nu aibă un plan clar pentru reducerea acestor costuri, fenómeno ce sugerează o gestionare ineficientă a resurselor.
Registrul Comerțului, cel mai mare consumator de spații în capitală
Pe lângă justiție, și Registrul Comerțului alocă sume importante pentru spații de birouri și oficiile județene. În total, această instituție cheltuie aproximativ 3,3 milioane de euro anual pe închirieri, fiind în topul cheltuielilor pentru spații din sectorul public. Cei mai importanți beneficiari rămân clădirile de pe lângă Tribunalul București, unde estimativ, compania Estown Imobiliare SRL încasează lunar peste 92.000 de euro, suma fiind stabilită încă din urmă cu un deceniu, când contractele de închiriere au fost semnate.
La aceste sume colosale de plată, se adaugă lipsa de comentarii oficiale din partea reprezentanților guvernamentali privind modul în care aceste cheltuieli se justifică și dacă există strategii pentru reducerea fondurilor alocate închiriilor.
Context și implicații
Lipsa unui plan strategic coerent pentru gestionarea spațiilor închiriate de instituțiile publice din domeniul justiției și al altor autorități administrativ-teritoriale scoate în evidență o problemă veche: administrarea ineficientă a resurselor. În condițiile în care instituțiile statului își păstrează spații de închiriat și dețin proprietăți cu legături discutabile, întrebările privind transparența și responsabilitatea în gestionarea banilor publici devin tot mai stringente.
În ultimii ani, presiunea asupra bugetului național a crescut, iar gestionarea resurselor trebuie reanalizată cu rigurozitate. Dacă nu se va implementa un plan pe termen lung pentru relocare, privatizare sau reconfigurare a spațiilor, situația se va înrăutăți, iar poverile financiare vor continua să se acumuleze.
Pe măsură ce autoritățile privesc către perspective de optimizare, opinia publică devine tot mai precauță. Într-un context economic fragil, investițiile în infrastructură, dezvoltare și modernizare ar trebui să primească prioritate, nu cheltuielile pentru spații închiriate de reprezentanți ai justiției sau administrației publice. În lipsa unor măsuri concrete, situația de acum îi face pe cetățeni să se întrebe dacă banii contribuabililor sunt mereu folosiți în interesul lor direct sau dacă anumite resorturi se complac în un stil de gestionare risipitoare.
